Gânduri pentru acasă: De ce (nu) se vor întâmpla unele lucruri, în anii ce vin?

Imaginea de mai jos va defini multe din mișcările economice și geopolitice din anii următori. Lumea de azi se va schimba dramatic. Și schimbarea asta va antrena o groază de probleme și oportunități pe care copiii noștri vor trebui să le înțeleagă și să le abordeze cumva.

Mai întâi, hai să punctăm doi termeni interesanți.

1. Fereastra de oportunitate demografică este o perioadă din istoria unei țări în care proporția oamenilor activi (care pot munci) este mult mai mare decât a copiilor și bătrânilor. E o fereastră pentru că durează puțin. Generațiile care muncesc îmbătrânesc, iar numărul celor în vârstă crește. Când se închide, economia riscă să încetinească, pentru că tot mai puțini lucrează și tot mai mulți au nevoie de sprijin.

România a avut o fereastră de oportunitate demografică ce a atins apogeul la începutul anilor 2000, dar dividendul economic asociat a fost în mare parte ratat din cauza contextului socio-economic post-1989 și a emigrației masive. Azi, fereastra e închisă.

2. Dividendul demografic este avantajul economic pe care o țară îl poate obține în timpul acestei ferestre. Când mulți oameni muncesc, plătesc taxe și consumă, statul are mai multe resurse, iar economia prosperă. Dar, pentru ca acest avantaj să se transforme într-un dividend real (profit pentru societate), țara trebuie să investească în educație, să creeze locuri de muncă și să stimuleze inovația. Dacă nu face asta, fereastra trece, dar fără beneficii.

Pornind de la termenii de mai sus, sa revenim la graficul următor.

Lumea se schimbă

Până în 2100, China ar putea ajunge la 630 de mil. de locuitori, mai puțin de jumătate din cât are azi. India, în schimb, ar putea depăși 1,7 mld în 2060, iar apoi se va stabiliza. UE continuă declinul lent, iar SUA rămân pe o curbă ușor ascendentă (discutabil).

India va însemna, în 2100, cât toată populația cumulată a Chinei, UE și a SUA. O chestie de ținut minte.

Astăzi, vârsta mediană a populației din India e 28 de ani. În China, e 39, în UE 45, iar in SUA 38 de ani. O altă chestie de ținut minte.

India e în mijlocul primăverii demografice. Țara a intrat în fereastra sa demografică în jurul anului 2010, iar această perioadă favorabilă este de așteptat să dureze până spre 2050.

În contrast puternic cu India, China și Uniunea Europeană intră într-o iarnă demografică. Populația îmbătrânește, scade forța de muncă.

SUA e în faza finală a unei ferestre de oportunitate demografică. Principalul factor care diferențiază SUA de alte state este (era) imigrația. Chiar dacă și SUA au o rată mică a natalității, fluxul constant de imigranți ajută la completarea forței de muncă și la moderarea procesului de îmbătrânire a populației.

Tehnologia apare în peisaj

Undeva în România, un tânăr de 26 de ani stă 4 ore pe zi pe Insta, să urmărească celebrități și să-i treacă timpul. În altă zonă, un inginer de 26 de ani folosește tehnologie să automatizeze logistica unei fabrici și economisește 2 mil eur pe an. Unul consumă tehnologie, celălalt o pune la treabă. Pe cine încurajăm noi, ca țară?

Vorbeam mai sus despre fereastra de oportunitate demografică pe care România a pierdut-o de câțiva ani. Norocul nostru e că se deschide o altă fereastră, poate mai importantă, cea tehnologică. Bine, e noroc dacă vom ști să ne folosim de el. Altfel, va fi o altă oportunitate irosită. Ceva la care ne pricepem de minune, ca națiune.

Ideea pleacă de la un adevăr pe care îl observăm cu toții. Tehnologia devine soluția la criză demografică. Multe țări pierd populație activă, dar investesc masiv în automatizare și roboți industriali. Producția nu mai depinde, rigid, de câți oameni ai, ci de cât de rapid adopți tehnologia.

Și jocul ăsta nu e doar pentru marile state ale lumii. Se deschid astfel de ferestre tehnologice și pentru țări mici, însă doar dacă ele înțeleg jocul.

Cred că, pentru prima dată în istoria noastră, România e azi la o răscruce pe care n-ar trebui să o ignorăm. Și mai cred că avem trei potențiale opțiuni de evoluție.

A) Ignorăm fereastra tehnologică, rămânem sursă de forță de muncă ieftină pentru alții și mergem așa cât se mai poate. Doar că nu se va mai putea multă vreme. La cum arată lucrurile astăzi, am temerea că aici vom rămâne.

B) O prindem, parțial, pentru că dezvoltăm hub-uri IT în 3-4-5-6 orașe mari, dar lăsăm restul țării în urmă. Într-un fel, facem asta deja, doar că se dovedește că nu e suficient. Dacă nu facem din asta un proiect național, nu va fi suficient.

C) Gândim strategic si investim masiv în infrastructură digitală în toată țara, reconversie profesională accelerată, retragerea românilor din diaspora prin avantaje fiscale pentru remote work, parteneriate cu companiile tech globale pentru centre R&D locale.

Timp nu e foarte mult de luat o decizie. Până în 2030-2035, ierarhiile tehnologice globale vor fi structurate clar. Cine prinde valul automatizării și economiei digitale acum, devine competitiv. Cine întârzie, rămâne în coada Europei și s-ar putea să fie definitiv.

China a închis, cu vreme în urmă, fereastra tehnologică a producției de masă. India e pe cale să închidă fereastra pe servicii IT de masă.

Știu, noi suntem mici, dar și cei mici pot deveni importanți, dacă știu să se specializeze. Cybersecurity, AgriTech (avem pământ arabil), HealthTech (medici buni, salarii mici = competitiv pentru telemedicină), GreenTech (poziție geografică bună pentru energie regenerabilă + stocare).

Fereastra demografică s-a închis pentru că am exportat oameni. Fereastra tehnologică se va închide pentru că exportăm timp și atenție pe Insta, TikTok și alte distracții.

Se pot face lucruri. Dar trebuie să facem din asta o prioritate națională. Și să ne mișcăm repede.

Resurse utile pentru a înțelege mai bine contextul materialului

EDITORIAL

De ce (nu) se vor întâmpla unele lucruri, în anii ce vin?

Alin Popescu Fondator, avocatnet.ro

Lumea se schimbă

Tehnologia apare în peisaj

Comentarii articol (1)