ACCES PREMIUM

Angajații nu au un „drept la telemuncă”

Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar dacă problemele economice ale angajatorului sunt reale, respectarea condițiilor de concediere este imperativă

Din rațiuni economice, firmele se pot vedea în următoarea perioadă în poziția de a desființa posturi și de a face concedieri. Chiar dacă problemele economice sunt reale, procedura unei atare concedieri trebuie tratată cu maximă seriozitate. Totodată, este exclus ca angajatorul să apeleze la alte moduri de desfacere a contractului care i-ar forța mâna angajatului să plece în termenii firmei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pentru ce ajutoare sau subvenții de stat trebuie să returnezi fondurile primite, dacă nu menții în lucru anumiți salariați?

Pe lângă subvențiile pe care le pot primi angajatorii dacă încadrează în muncă anumite categorii de persoane, mai este în vigoare un singur ajutor de stat, respectiv mecanismul Kurzarbeit. Deoarece la începutul stării de alertă a existat un ajutor de stat prin care angajatorul era obligat să mențină în muncă salariatul pentru care primea sprijinul financiar pentru o anumită perioadă de timp, am vrut să descoperim dacă mai există astfel de obligații legate de ajutoarele sau subvențiile pe care le pot cere firmele. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Formarea profesională în perioada de probă: În ce condiții poate fi obligat salariatul la plata cursului dacă pleacă în timpul perioadei de probă

În situația în care un salariat părăsește locul de muncă în timpul sau la finalul perioadei de probă, acesta poate fi obligat să plătească costurile cursului de formare profesională suportate de angajator, însă doar în anumite condiții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cercetarea și declararea bolilor profesionale: Modificările ce trebuie cunoscute de angajatori

Modificările aduse normelor de aplicare ale Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM) vizează și o serie de aspecte legate de cercetarea și declararea bolilor profesionale. Pe lângă majorarea termenului în care specialistul de medicina muncii va cerceta boala profesională, cât și a numărul exemplare ale fișelor de declarare și a procesului-verbal de cercetare, s-a introdus o procedură simplificată de semnalare-cercetare-declarare pentru anumite situații și au fost adăugate noi afecțiuni care pot fi declarate ca fiind boli profesionale după încetarea expunerii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programele de lucru flexibile, în continuare o opțiune pentru firme în gestionarea riscului de îmbolnăvire a angajaților. Care sunt condițiile

Deși statul nu mai impune firmelor cum să-și organizeze munca, programele de lucru și prezența angajaților simultan în același spațiu, firmele se mai pot confrunta în continuare cu riscul îmbolnăvirii de COVID-19 a angajaților. Gestionarea acestui risc poate înseamna și luarea în calcul a unor programe flexibile de muncă, în condițiile din Codul muncii. Un program flexibil pot avea și angajații ce lucrează o parte din timp acasă și o parte la birou. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii nu pot să-și mai trimită salariații, din când în când, să lucreze de acasă în lipsa unui acord. Principiul telemuncii doar cu acordul părților, din nou aplicabil

Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Kurzarbeit 2022: Ajutorul oferit de stat pentru cei care reduc timpul de lucru se aplică până pe 9 iunie

Sprijinul financiar pentru angajatorii care, în ideea de a păstra angajații și de a nu face reduceri de personal din cauza scăderii cifrei de afaceri, reduc norma de muncă a acestora - mecanismul de decontări Kurzarbeit - e reglementat să se aplice trei luni după terminarea stării de alertă. Cum România a ieșit oficial din stare de alertă începând cu data de 9 martie, aplicarea mecanismul se încheie pe 9 iunie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Procedura de încadrare în muncă a ucrainenilor și declarația pe propria răspundere pentru dovedirea calificărilor, oficializate

Cetățenii veniți din Ucraina au posibilitatea, de-acum, de a se angaja mai ușor și de a demonstra competențele și experiența, în lipsa documentelor de atestare, prin intermediul unei declarații pe propria răspundere, potrivit unei proceduri de încadrare în muncă oficializată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS). De asemenea, aceste persoane vor putea să își caute un loc de muncă fie cu ajutorul agențiilor județene de ocupare a forței de muncă (AJOFM), fie pe cont propriu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Săptămâna de lucru de patru zile: De la flexibilizare, la supralegalizare și dublarea dispozițiilor în căutarea formulei „perfecte” care nu există

O propunere legislativă recent înregistrată la Senat vizează introducerea săptămânii de lucru de patru zile. Săptămâna de lucru de patru zile nu numai că „sună” mai bine, dar pare că se aliniază trendului de „îmbinare optimă a vieții personale cu cea profesională”, cu un pronunțat accent pus pe sporirea productivității care, la rândul ei și într-un cadru ideal, ar putea chiar conduce la atingerea salariului suficient pentru un trai decent. Al doilea exemplu este „dreptul la deconectare”, un drept care este prevăzut de Codul muncii, din 2003 (!), așa cum există (ce-i drept nu chiar „expressis verbis") și posibilitatea stabilirii, inclusiv de comun acord, unei repartizări inegale a timpului de muncă. Citește articolul