Din puținul pe care îl ai, să dai și celor mai amărâți ca tine, să faci un bine... Desigur, acest gând de bine nu se poate aplica și în privința bugetului de stat, pentru că dacă dai din ce nu ai sau dacă tai de unde n-ar trebui ori vitregești pe cine n-ar trebui (vezi Educația), cheltuiala nu se va întoarce venit înzecit. La construcția bugetului de stat am văzut însă, anul acesta, că se clădește mai puțin „pe matematică” și mai mult pe „whisful thinking” (deziderate). Alteori, bugetul de stat devine pușculiță pentru diverse favoruri. Premierul, din calitatea de deputat, alături de alți doi deputați colegi, cere adoptarea de urgență în Parlament a unei alocări bugetare anuale, începând din 2024, de două milioane de euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, sub pretextul împlinirii a 30 de ani de la reactivarea acesteia, ca parte din Biserica Ortodoxă Română, și pentru grija față de credincioșii români ortodocși de peste Prut. Citește articolul
La Ministerul Familiei vedem în dezbatere două proiecte de hotărâri pentru două programe intitulate „Concursul național de proiecte pentru familii” și „Cardul Familiilor Numeroase”. Propunerile sunt vagi și nu oferă detalii despre implementare sau finanțare, reflectând o abordare amatoristică asupra modului de redactare a unor acte normative ce, în final, vor presupune un micuț efort bugetar. Într-una, ministerul vrea să acorde reduceri în diverse domenii familiilor cu mulți copii, dar nu-și dă seama că din schemă lipsește un actor esențial. În cealaltă, se admite faptul că nu există specialiști în politici sociale angajați de stat, așa că e necesară acordarea de fonduri unor ONG-uri sau unități de cult care ar putea să știe mai bine ce e de făcut pentru familiile din România. Citește articolul
Astăzi avem marcate în calendar atât Ziua sindicalistului, cât și Ziua salariului minim, prilej cu care ne amintim de legătura extrem de strânsă între cele două elemente: organizarea colectivă a salariaților și valoarea minimă a contraprestației pe care fiecare lucrător trebuie să o primească după ce a prestat o activitate, în beneficiul și sub autoritatea unui angajator, contraprestație care, în mod normal, trebuie să reflecte rezultatul negocierii. Cu această ocazie ne amintim, totodată, că România este la coada clasamentului în materie de salariu minim în Uniunea Europeană (UE) și în materie de nivel de taxare a salariului minim. Cum nivelul de sindicalizare este scăzut în România, celor mai mulți angajați români neaplicându-li-se niciun contract colectiv de muncă, România va trebui să stabilească salariul minim în funcție de un reper pe care nici nu-l avem încă stabilit la nivel oficial. Citește articolul
Supraimpozitarea salariilor ”mari” este o temă falsă ca, de altfel, întreaga discuție despre impozitarea progresivă. În primul rând, supraimpozitarea vehiculată nu are sens economic sau social: nu ar aduce încasări la buget care să rezolve măcar parțial situația dificilă a deficitului și nici nu ar genera echitate între contribuabili, atâta timp cât este pus arbitrar un prag fără nicio modelare economică pentru a-l justifica. În al doilea rând, impozitarea progresivă nu poate fi introdusă în viitorul apropiat fără o reformă solidă a administrației fiscale care, în condițiile actuale, nu este pregătită să gestioneze milioane de declarații și nici fără un studiu care să indice variantele optime de impozitare pentru economia locală. Așa cum mediul de afaceri a susținut repetat, fără o analiză temeinică a sistemului fiscal, fără o reformă serioasă și fără implementarea de tehnologie în administrarea fiscală, schimbările în fiscalitate nu vor aduce beneficii. Citește articolul
Între doi mici, o bere și câteva drumuri de weekend prelungit cu sărbătoarea legală (1 mai) ne amintim, de fapt, de legătura cu munca și ne întrebăm cum ar trebui să se desfășoare o relație de muncă perfectă.
Citește articolulRelansarea în dezbatere parlamentară a discuției privind necesitatea de a recurge la o practică abrogată acum aproape opt ani, așa-zisa poliție a concediilor medicale, abrogată tocmai din motive de excesivitate și chiar inutilitate, ne pune încă o dată în situația de a constata că departe de a progresa ori găsi soluții noi pentru probleme vechi sau recurente, fie batem, cel mult, pasul pe loc, fie ne întoarcem câte un pas în urmă. Când presa de specialitate din alte state, agenții de profil sau Organizația Internațională a Muncii vorbește despre precaritatea sănătății celor ce lucrează de acasă și a diminuării tacite a dreptului la concedii medicale al acestor angajați, noi ne preocupăm să căutăm acasă angajați care stau degeaba pe banii statului. Citește articolul
Trei întâmplări interesante ce, la prima vedere, par din lumi diferite, ar putea fi piese ale unui puzzle mai mare, care să ne intereseze pe toți. Iată de ce spun asta. Mai întâi, întâmplările: Citește articolul
Termen vehiculat intens la ora actuală, toxicitatea există și își produce efectele cu sau fără voia sau înțelegerea noastră. Tocmai de aceea e mai bine să o studiem un pic, așa că astăzi ne vom apleca asupra a ceea ce face dintr-o discuție una toxică, și care sunt cele trei tehnici de identificat într-o astfel de circumstanță. Citește articolul
Nu trebuie să privim departe pentru a realiza că instituția care trebuie să asigure, conform Legii 108/1999, exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței nu se bucură de prea multă încredere, nici în rândul salariaților, dar nici din partea angajatorilor. Citește articolul
Nu e nici despre ieri, nici despre mâine, câteodată nu pare să fie nici despre azi, nici despre acum - e despre timp și e atemporală; e despre mine și despre fiecare dintre noi; e pe atât de individuală pe cât suntem fiecare. Fericirea noastră e doar a noastră și a nimănui altcuiva - atât am învățat până acum. Citește articolul