Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Am ales jurnalismul dintr-un motiv simplu: iubesc să scriu. Și mai mult decât atât, iubesc să scriu despre oameni. E singura pasiune care nu mi-a fost niciodată contestată, nici de timp, nici de oboseală, nici de depresie. E parte din mine - constantă, loială, sinceră.
Indemnizația pentru deținerea titlului științific de doctor, un subiect ce a stârnit și continuă să stârnească numeroase dezbateri în spațiul public și în mediul juridic, reprezintă, în esența sa, o formă de recunoaștere și valorizare a efortului intelectual susținut și a pregătirii profesionale de excepție. Privită dincolo de controversele generate de aplicarea sa uneori neunitară sau de plafonările succesive, această indemnizație poartă în sine un mesaj puternic: munca de înaltă calificare, bazată pe ani de studiu aprofundat și cercetare, merită și trebuie recompensată distinct.
Formularele prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) află date despre evazioniștii din comerțul online produc deja efectele scontate, conform datelor furnizate recent redacției noastre. Astfel, în baza informațiilor din formularele D395 și F7000, care sunt depuse de intermediari, ANAF a identificat și notificat, în 2023 și 2024, mii de persoane care nu se conformaseră.
Luna iunie 2025 vine cu chestiuni fiscale de interes pentru contribuabili (precum prima plată pentru taxa pe stâlp, prima depunere a noii declarații 397 și declararea și plata impozitelor pe afacerile din 2024), dar și cu o serie de măsuri a căror aplicabilitate încetează (de exemplu, plafonarea prețurilor la energie electrică sau plafonarea prețurilor polițelor RCA). Iată ce e de reținut.
În spațiul public românesc au prins contur și persistă cu o surprinzătoare tenacitate diverse denumiri de „sporuri” salariale care stârnesc în rândul opiniei publice deopotrivă amuzament și confuzie: „sporul de antenă”, „sporul de ecran” sau chiar „sporul de suprasolicitare neuropsihică”. Acestea sunt adesea percepute ca un fel de bani în plus la salariu, o recunoaștere pecuniară a unor riscuri mai mult sau mai puțin definite de lege. Însă, dincolo de folclor sau de știrile care le popularizează ori de opiniile unor „diverși”, realitatea juridică și, mai ales, scopul fundamental al unor astfel de compensații e adesea ignorat sau înțeles greșit. Mai problematic însă e că la înțelegerea lor greșită contribuie chiar și instituțiile statului.
Un proiect legislativ înregistrat recent la Senat propune ca utilizarea termenului „ţărănesc” în denumirea, etichetarea sau promovarea produselor alimentare să nu mai poată fi considerată, în sine, o practică comercială înşelătoare. La fel, termenul nu ar trebui confundat cu cel de „tradiţional”, iar folosirea lui nu va necesita atestare oficială, atât timp cât sunt respectate regulile de etichetare.
Angajatorii care doresc să încadreze în muncă cetățeni străini trebuie, de regulă, să obțină avizul de muncă, însă legislația prevede mai multe excepții de la această obligație. Un consilier juridic ne-a explicat care sunt categoriile de străini exceptați de la obligativitatea avizului și ce recomandări practice trebuie să aibă în vedere angajatorii care își doresc să angajeze astfel de persoane fără a parcurge întreaga procedură administrativă.
Câți dintre noi nu au fost puși în situația de a semna rapid un document, poate sub presiunea momentului sau din prea multă încredere, fără a-i citi fiecare rând? În relațiile de muncă (și nu numai), o astfel de grabă sau neglijență poate avea consecințe serioase, iar o decizie recentă a Curții de Apel București ne arată cum o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin „acordul părților”, bazată pe o semnătură, a fost anulată datorită unei probe „surpriză”: o înregistrare audio. Dar, la fel de important, ne învață și că propria lipsă de vigilență ne poate costa, chiar și atunci când avem, parțial, dreptate.
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituționale prevederile privind publicarea online a declarațiilor de avere ale funcționarilor publici a stârnit reacții diverse și critici ferme. Agenția Națională de Integritate (ANI) avertizează asupra posibilelor conflicte legislative și compromiterea eforturilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Societatea civilă denunță impactul negativ asupra transparenței și luptei împotriva corupției. Președintele României subliniază importanța transparenței și sugerează soluții alternative pentru publicarea în continuare a acestor declarații.
Pe lângă concediul anual de odihnă, legislația muncii din România recunoaște și reglementează o serie de alte situații în care salariații au dreptul să absenteze de la locul de muncă, fie pentru motive medicale, familiale, de dezvoltare profesională sau evenimente speciale. Aceste prevederi completează tabloul drepturilor la timp liber și protecție socială.
