Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
La fel ca în cazul inspecției fiscale, și la verificarea situației fiscale personale vorbim de notificarea de conformare și de avizul prin care se anunță că urmează să înceapă procedura. Iată principalele aspecte de reținut despre aceste documente.
Guvernul a stabilit, printr-o hotărâre apărută aseară, reorganizarea Gărzii Naționale de Mediu, respectiv reducerea posturilor de conducere și angajarea unui număr suplimentar de 150 comisari cu atribuții de control, astfel încât să se respecte obligațiile asumate pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în legătură cu protecția mediului. În plus, prin același act normativ se reglementează utilizarea dronelor și camerelor purtate de comisarii Gărzii de Mediu, ceea ce va permite utilizarea dispozitivelor achiziționate deja prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR).
Consultarea și participarea lucrătorilor în deciziile privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) reprezintă atât un drept fundamental al angajaților, cât și o obligație legală pentru angajatori.
Garda de Mediu atrage atenția că molozul sau alte resturi din construcții nu pot fi donate sau abandonate, ci trebuie gestionate prin firme autorizate. O astfel de practică este considerată contravențională sau, în anumite cazuri, chiar penală.
Nemulțumiți de poziția Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care impune o perioadă de 24 de luni pentru plata surplusului de energie injectat în rețea, prosumatorii au pus la punct o soluție menită să grăbească termenele de efectuare a acestor deconturi. Este vorba despre un ghid care le explică celor interesați cum să își schimbe frecvent furnizorul de energie electrică, astfel încât să obțină decontarea mai rapidă a sumelor datorate de precedenul furnizor.
Contractul de muncă și fișa postului ar trebui să fie busola care ghidează activitatea oricărui salariat și, în același timp, harta pe care angajatorul își fundamentează așteptările. Aceste documente trasează un teritoriu clar al responsabilităților, competențelor și, desigur, al remunerației aferente. Dar ce se întâmplă atunci când busola indică nord, iar practica zilnică o ia spre vest? Când sarcinile trasate pe hârtie sunt umbrite de o avalanșă de responsabilități neprevăzute, generând un conflict mocnit care, în final, explodează sub forma unei concedieri? Un caz ajuns în instanță:
În România, sistemul de pensii are mai multe componente, cele mai importante fiind Pilonul I, adică pensiile de stat, unde merge cea mai mare parte din contribuția datorată la pensii, Pilonul II - administrată privat și la care merge o altă parte din contribuția obligatorie la pensii și Pilonul III, care înseamnă, de fapt, pensiile private, la care contribuie doar cine vrea, suplimentar, cu cât vrea. Deoarece sunt multe aspecte neclare în legătură cu primele două tipuri de pensii enumerate, în articolul de față facem o comparație între Pilonul I și Pilonul II de pensii.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a creat mai multe probleme decât a rezolvat, urmează să fie eliminat de anul viitor. Însă vestea este doar aparent bună, pentru că autoritățile vor să compenseze această „pierdere” printr-o regulă nouă de limitare a deductibilității cheltuielilor cu serviciile contractate de la afiliați. Practic, marile companii multinaționale scapă de IMCA, dar sunt vizate de reguli și mai restrictive. Ambele propuneri se găsesc în proiectul de lege care face parte din al doilea pachet pentru consolidare fiscală - pachet care ar fi trebuit să vizeze doar cheltuielile bugetare, conform declarațiilor oficiale.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de înșelăciune care vizează investițiile în criptomonede, desfășurată preponderent prin intermediul aplicațiilor de mesagerie WhatsApp și Telegram, dar și prin alte platforme sociale.
Impozitul pe construcțiile speciale (sau taxa pe stâlp, așa cum este cunoscut mai bine) acționează ca o frână pentru investițiile și activitățile companiilor care-l datorează, arată un studiu de impact publicat recent de Confederația Patronală Concordia. Totodată, acesta aduce venituri infime la bugetul de stat, în timp ce atrage indirect o reducere a veniturilor din alte taxe și impozite. Din aceste motive, se propune abrogarea taxei pe stâlp sau măcar înlocuirea acesteia cu măsuri mai puțin nocive.
