Sistemele de supraveghere audio-video în școli pot fi instalate doar în situații excepționale, când există un risc crescut de violență demonstrat prin sesizări semnificative, în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică, normele în vigoare indicând că aceste sisteme reprezintă o soluție de ultim resort. Decizia de a instala și pune în funcțiune sisteme de supraveghere audio-video presupune o responsabilitate pe care conducerea unităților școlare trebuie să o înțeleagă pe deplin, cu tot ceea ce presupune aceasta.
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Iată principalele aspecte pe care trebuie să le știe contribuabilii despre stabilirea bazei de impozitare prin estimare, obligația conducerii evidențelor fiscale și contabile și prescripția dreptului de a stabili creanțe.
O lege apărută în iunie 2024 stabilește instituirea unei zile comemorative numite "Ziua Părinților de îngeri" pentru a onora copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la vârsta majoratului. Această lege prevede oferirea de consiliere psihologică gratuită pentru părinții care au trecut prin această traumă. Ziua de comemorare este în fiecare an pe 15 octombrie.
Tehnologie pe înțelesul tuturor
Trei de astăzi: Oameni care folosesc ChatGPT în certuri de cuplu, China care integrează AI în școli și întrebarea - ar trebui să edităm natura?Un bărbat folosește ChatGPT ca arbitru în certurile cu soția. În China, provincia Shandong vrea să doteze 200 de școli cu AI și le cere profesorilor să învețe instrumente de inteligență artificială generativă. Avem tehnologia să edităm genetic speciile pe cale de dispariție. Trei povești despre cum AI-ul și tehnologia remodelează realitatea, de la intimitatea cuplurilor la educație și natura însăși. Plus o carte.
O lege ce se va aplica de joi va modifica câteva reguli stabilite acum de legislația privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, apărută în 2021. De pildă, nu vor mai putea fi introduse pe piață, printre altele, bețișoarele de urechi, agitatoarele pentru băuturi sau paiele din plastic de unică folosință folosite în domeniul medical sau în scopuri științifice, care sunt acum exceptate de la această restricție.
Ministerul Muncii a publicat recent, în transparență decizională, un proiect de ordonanță de urgență prin care propune ca, în cazul companiilor desemnate de Guvern ca fiind de interes strategic, suma totală a creanțelor salariale ce pot fi plătite din Fondul de garantare să poată depăși plafonul actual de cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără însă a depăși 12 salarii medii brute pe economie.
Jurnalul unui pachet legislativ controversat (II)
Modificările aduse eșalonării obligațiilor fiscale - ce se schimbă, cine mai poate beneficia, cum și, mai ales, cu ce prețS-a scris deja mult despre pachetele legislative ale toamnei, iar în așteptarea deciziei Curții Constituționale din 20 octombrie 2025 asupra celor pentru care nu a avut loc o pronunțare nici la 8 septembrie 2025, ecourile par a se mai fi atenuat. Totuși, cum detaliile contează -- mai ales în fiscalitate, unde nuanțele pot schimba complet efectele unei reglementări --, ni se pare necesar și util să folosim acest răstimp pentru o analiză sintetică a noii reglementări preconizate, după ce lucrurile s-au mai așezat puțin.
O hotărâre de Guvern recent oficializată aduce noi reguli pentru protejarea băuturilor spirtoase românești cu indicație geografică, prin armonizarea legislației naționale cu normele europene. Documentul vizează consolidarea protecției produselor tradiționale, sporirea accesului pe piețele europene și încurajarea practicilor durabile, având beneficii economice și sociale semnificative.
Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului muncii este protecția salariatului împotriva concedierilor abuzive. De aceea, art. 80 alin. (1) din Codul muncii stabilește fără echivoc că, atunci când concedierea a fost efectuată în mod nelegal sau netemeinic, instanța dispune anularea ei și obligă angajatorul la plata unei despăgubiri „egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul”. În teorie, acest mecanism este corect: salariatul trebuie repus în situația anterioară, iar angajatorul trebuie să suporte consecințele unei decizii greșite.
„Poate angajatorul să-mi modifice programul de lucru după bunul plac, de la o zi la alta?” este o întrebare pe care și-au pus-o mulți angajați. Răspunsul scurt este nu. Răspunsul elaborat, însă, dezvăluie o arhitectură juridică complexă, atât la nivel european, cât și național, menită să protejeze un principiu fundamental: predictibilitatea.
