„O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, scria ministrul muncii pe pagina sa de Facebook zilele trecute (vestea proastă era că nu s-a ajuns la o concluzie privind evoluția salariului minim din ianuarie 2026). Adevărul e că acel consens dintre partenerii de dialog social privind indexarea nu reprezintă mare lucru: o dată, pentru că tichetele de masă sunt un adaos facultativ la salariul de bază, iar, în al doilea rând, pentru că legea nu obligă angajatorii care au luat decizia să le acorde să majoreze valoarea per tichet. De ce ne facem că nu înțelegem această distincție sau pe cine vrem să păcălim?
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Ministrul Muncii anunța zilele trecute că partenerii de dialog social s-au înțeles asupra indexării valorii maximale a tichetului de masă: nu cu puțin, ci cu aproape 25%. Dar asta nu înseamnă neapărat mai mulți bani în buzunarele angajaților.
O propunere legislativă recent depusă la Senat de parlamentari aparținând majorității guvernamentale vizează combaterea dezinformării medicale răspândite de medici. Inițiativa legislativă introduce dispoziții clare referitoare la răspunderea disciplinară a medicilor care răspândesc informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional, fapte care pot pune în pericol sănătatea publică.
În câteva zile începe perioada cu cele mai mari reduceri de preț din an, respectiv Black Friday. Dar dacă produsele pe care le primesc cei ce le cumpără cu această ocazie sau cu alte ocazii nu se ridică la așteptările lor, cumpărătorii trebuie să știe că sunt multe aspecte legale importante privind returul și garanția acestora.
Un proiect legislativ înregistrat recent la Senat propune ca șoferii angajați ai firmelor de transport rutier să nu mai poată fi obligați să încarce sau să descarce mărfurile transportate. Dacă inițiativa va fi adoptată, obligația acestor operațiuni va reveni beneficiarilor, furnizorilor ori intermediarilor, cu excepția unor situații strict determinate în care natura transportului impune participarea șoferului.
Printr-o recentă adresă, Camera Consultanților Fiscali (CCF) cere Ministerului Finanțelor un punct de vedere despre cum se stabilește plafonul neimpozabil pentru prestațiile suplimentare acordate salariaților în baza clauzei de mobilitate, în special raportat la trimiterea legală „2,5 × indemnizația de delegare/detașare” și la încadrarea în plafonul general de 33% acolo unde este cazul.
Documentația prețurilor de transfer devine tot mai complexă, în ciuda cadrului legislativ național neschimbat din 2016, iar specialiștii atrag atenția asupra abordării „tell me, show me, prove me” (spune-mi, arată-mi, dovedește-mi), prin care inspectorii fiscali nu mai verifică doar existența documentației, ci caută să înțeleagă contextul economic real al tranzacțiilor. În esență, principalele riscuri identificate vizează studiile de comparabilitate și modul de calcul al indicatorului de profit.
Directiva Pilonului II
Impozitul minim global: IFRS devine opțional, impozitul amânat devine obligatoriuOrdonanța de Guvern din august 2025 care modifică legea de implementare a impozitului minim global (Directiva Pilonului II) în România introduce două prevederi importante. Pe de o parte, companiile care intră sub prevederile acestei legi vor fi obligate să calculeze și să raporteze impozitul amânat. Pe de altă parte, acestea vor putea opta să aplice standardele internaționale de contabilitate (IFRS) ca bază a contabilității.
Departamentele financiare se confruntă cu un deficit global de personal calificat, potrivit studiului Deloitte Finance Trends 2026, iar scăderea implicării angajaților și volumul mare de muncă completează lista de provocări majore legate de forța de muncă pentru liderii financiari. În acest context, pentru a-și atinge obiectivele de recrutare și retenție de personal, liderii financiari apelează din ce în ce mai mult la noi tehnologii și abilități tehnice, folosind, de exemplu, soluții de AI și de automatizare pentru a acoperi decalajele de productivitate (40%).
În practica comercială curentă, mai ales în mediul online, întâlnim frecvent situații în care comercianții afișează simultan prețul de vânzare și așa-numitul „PRP” – prețul recomandat de producător. Deși această practică pare benignă la prima vedere, ea ridică probleme juridice complexe, fiind tratată neunitar de autoritățile de control și instanțele de judecată. În acest context, este esențială o abordare riguroasă, fundamentată juridic, pentru a evita riscurile de sancționare.
