Admitere inm ianuarie 2011, -cei care dam in ianuarie.Si cei din august,fireste

În cadrul procedurilor instanţelor penale, avocaţii apărării încearcă ocazional să stabilească dacă învinuitul a fost sau nu prezent la comiterea unei infracţiuni cu ajutorul comparaţiei ADN-ului învinuitului cu ADN-ul sângelui sau al firelor de păr găsite la locul faptei. Deşi ADN-ul fiecărei persoane este unic, adesea testele ADN nu pot să facă distincţia dintre mostrele de ADN prelevate de la mai multe persoane. Prin urmare, e o greşeală să exonerezi de răspundere o persoană suspectată doar pentru că ADN-ul său nu s-a potrivit cu mostrele de ADN prelevate de la locul faptei.
Care dintre următoarele reprezintă viciul raţionamentului de mai sus?
(A) Presupune fără justificare că utilizarea probelor materiale la identificarea suspecţilor nu este niciodată eronată.
(B) Face confuzia între testul care identifică incorect mostrele ADN ca provenind de la aceeaşi persoană şi testul care arată greşit că mostrele prelevate de la o singură persoană provin de la mai multe persoane.
(C) Generalizează cu privire la credibilitatea tuturor metodelor folosite la identificarea celor implicaţi în comiterea de infracţiuni pe baza unor rezultate obţinute în urma utilizării doar a câtorva metode.
(D) Se bazează pe datele experimentale ale testelor ADN despre care nu s-a demonstrat că sunt valabile în condiţii reale.
(E) Nu reuşeşte să demonstreze că probele materiale prelevate de la locul faptei sunt singurul tip de probe care ar trebui să fie admise în cadrul procedurilor instanţelor penale.

d)

e, nici chiar, mai uite-te putin peste ea;)

E?

B?