= ADMITERE INM 2008 =

parole a scris:

La revizuire vedeti ca nu e varianta a. Minus petita nu inseamna ca instanta nu trebuie sa dea mai putin decat s-a cerut, poate chiar s-o faca daca asa gaseste ca e temeinic, ci sa omita sa se pronunte aspura unor capete de cerere.

La arvuna, eu zic ca e o clauza accesorie si penala in principiu. Acont n-are cum sa fie. Daca ar fi acont, adica o parte din pret, in caz de rezolutiune ar trebui sa se restituie ca efect al lui restitutio in integrum, insa nu se intampla asta. Arvuna se retine de cel care a primit-o, tocmai pentru ca nu vorbim de o simpla parte dintr-un pret. Stiu ca exista si opinia contrara la unii autori. Din ce-mi amintesc D.Chirica si J.Kocsis de la Cluj spun ca nu e acont. Smaranda Angheni parca la fel.

in legatura cu motivul de revizuire === minus petita este situatia in care instanta a omis din gresala sa se pronunte asupra unui capat principal sau accesoriu cu care a fost legal investita ( acesta este motiv de revizuire ) iar faptul ca instanta da ( cantitativ sau uneori calitativ ) mai putin decat a cerut efectiv reclamantul pt. asa considera ea ( instanta ) corect sau ma rog atat reiese din probele administrate ca i se cuvine reclamantului , nu reprezinta minus petita ( situatia se prezinta la fel si in cazul plus petita
In legatura cu arvuna === daca nu exista o stipulatie contrara expresa aceasta reprezinta un simplu acont ( avans ) din pret care trebuie restituita in in caz de rezolutiune.Pentru a fi o clauza accesorie si totodata o clauza penala , partile trebuie sa prevada expres in conventie functia ( confirmatorie sau de dezicere ) pe care arvuna o reprezinta . Numai atunci arvuna are sensul pe care l-ai evidentiat tu !!;) bafta

Rares ,postez eu sau tu?

scie tu si apoi si eu

rares.serban a scris:

parole a scris:

La revizuire vedeti ca nu e varianta a. Minus petita nu inseamna ca instanta nu trebuie sa dea mai putin decat s-a cerut, poate chiar s-o faca daca asa gaseste ca e temeinic, ci sa omita sa se pronunte aspura unor capete de cerere.

La arvuna, eu zic ca e o clauza accesorie si penala in principiu. Acont n-are cum sa fie. Daca ar fi acont, adica o parte din pret, in caz de rezolutiune ar trebui sa se restituie ca efect al lui restitutio in integrum, insa nu se intampla asta. Arvuna se retine de cel care a primit-o, tocmai pentru ca nu vorbim de o simpla parte dintr-un pret. Stiu ca exista si opinia contrara la unii autori. Din ce-mi amintesc D.Chirica si J.Kocsis de la Cluj spun ca nu e acont. Smaranda Angheni parca la fel.

in legatura cu motivul de revizuire === minus petita este situatia in care instanta a omis din gresala sa se pronunte asupra unui capat principal sau accesoriu cu care a fost legal investita ( acesta este motiv de revizuire ) iar faptul ca instanta da ( cantitativ sau uneori calitativ ) mai putin decat a cerut efectiv reclamantul pt. asa considera ea ( instanta ) corect sau ma rog atat reiese din probele administrate ca i se cuvine reclamantului , nu reprezinta minus petita ( situatia se prezinta la fel si in cazul plus petita
In legatura cu arvuna === daca nu exista o stipulatie contrara expresa aceasta reprezinta un simplu acont ( avans ) din pret care trebuie restituita in in caz de rezolutiune.Pentru a fi o clauza accesorie si totodata o clauza penala , partile trebuie sa prevada expres in conventie functia ( confirmatorie sau de dezicere ) pe care arvuna o reprezinta . Numai atunci arvuna are sensul pe care l-ai evidentiat tu !!;) bafta

Doar functia de dezicere trebuie prevazuta expres de parti. Si atunci arvuna nu mai e o clauza penala, ci o conventie accesorie care instituie un drept de denuntare unilaterala a contractului. Arvuna e clauza penala si in absenta unei prevederi exprese a functiei confirmatorii intrucat rezulta expres din art.1298 C.civ. In plus funcita confirmatorie nu tine atat de natura de clauza penala a arvunii, cat de un mijloc probatoriu al contractului principal. Arvuna a fost conceputa in Codul civil ca o forma speciala de clauza penala. E o diferenta de viziune si de rigoare stiintifica in interpretarea textului de lege care vorbeste negru pe alb despre culpa in neexecutare si consecintele ei fata de debitorul indaratnic care fie a dat, fie a primti arvuna. Pot sa intru si mai mult in detalii dar nu are rost sa polemizam. Sa ai bafta si tu!

parole a scris:

rares.serban a scris:

parole a scris:

La revizuire vedeti ca nu e varianta a. Minus petita nu inseamna ca instanta nu trebuie sa dea mai putin decat s-a cerut, poate chiar s-o faca daca asa gaseste ca e temeinic, ci sa omita sa se pronunte aspura unor capete de cerere.

La arvuna, eu zic ca e o clauza accesorie si penala in principiu. Acont n-are cum sa fie. Daca ar fi acont, adica o parte din pret, in caz de rezolutiune ar trebui sa se restituie ca efect al lui restitutio in integrum, insa nu se intampla asta. Arvuna se retine de cel care a primit-o, tocmai pentru ca nu vorbim de o simpla parte dintr-un pret. Stiu ca exista si opinia contrara la unii autori. Din ce-mi amintesc D.Chirica si J.Kocsis de la Cluj spun ca nu e acont. Smaranda Angheni parca la fel.

in legatura cu motivul de revizuire === minus petita este situatia in care instanta a omis din gresala sa se pronunte asupra unui capat principal sau accesoriu cu care a fost legal investita ( acesta este motiv de revizuire ) iar faptul ca instanta da ( cantitativ sau uneori calitativ ) mai putin decat a cerut efectiv reclamantul pt. asa considera ea ( instanta ) corect sau ma rog atat reiese din probele administrate ca i se cuvine reclamantului , nu reprezinta minus petita ( situatia se prezinta la fel si in cazul plus petita
In legatura cu arvuna === daca nu exista o stipulatie contrara expresa aceasta reprezinta un simplu acont ( avans ) din pret care trebuie restituita in in caz de rezolutiune.Pentru a fi o clauza accesorie si totodata o clauza penala , partile trebuie sa prevada expres in conventie functia ( confirmatorie sau de dezicere ) pe care arvuna o reprezinta . Numai atunci arvuna are sensul pe care l-ai evidentiat tu !!;) bafta

Doar functia de dezicere trebuie prevazuta expres de parti. Si atunci arvuna nu mai e o clauza penala, ci o conventie accesorie care instituie un drept de denuntare unilaterala a contractului. Arvuna e clauza penala si in absenta unei prevederi exprese a functiei confirmatorii intrucat rezulta expres din art.1298 C.civ. In plus funcita confirmatorie nu tine atat de natura de clauza penala a arvunii, cat de un mijloc probatoriu al contractului principal. Arvuna a fost conceputa in Codul civil ca o forma speciala de clauza penala. E o diferenta de viziune si de rigoare stiintifica in interpretarea textului de lege care vorbeste negru pe alb despre culpa in neexecutare si consecintele ei fata de debitorul indaratnic care fie a dat, fie a primti arvuna. Pot sa intru si mai mult in detalii dar nu are rost sa polemizam. Sa ai bafta si tu!

chiar asa nu are rost sa polemizam , o singura precizare si trage tu concluziile
Intradevar art. 1298 prevede negru pe alb cum spui tu dar zic eu nu poti sa nu ti cont si de art. 1297 al 1 unde se prevede lafel de clar .......conventia accesorie......... , ori ca sa fie vorba de o conventie accesorie treb. expres prevazut ( nu se poate subantelege ca de ex. clauza rezolutorie din contr. sinalagmatice ) daca partile nu fac alceva decat sa consemneze suma respectiva == este un simplu avans == acest lucru se poate regasi dealtfel si in practica ...

G1== vanzarea de drepturi litigioase:
a) poate avea ca obiect orice drepturi reale
b) poate avea ca obiect orice drepturi de creanta
c) are in toate cazurile caracter speculativ
G2== in cazul contractului de locatiune:
a) nu poate avea ca obiect folosinta unui bun incorporal
b) dreptul locatarului este susceptibil de gaj
c) chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheerii contractului
G3 = in ce priveste raspunderea pt evictiune
a) locatorul raspunde pt. evictiune daca aceasta isi are cauza dupa incheerea contractului de locatiune
b) schimbarea destinatiei, de catre locator, a lucrului dat in locatiune reprezinta o evictiune
c) locatorul raspunde pentru toate tulburarile de fapt si de drept datorita obligatiei sale continue si succesive fata de locatar
G4 = raspunderea cumparatorului se deosebeste de cea a locatorului in ce priveste:
a) momentul aparitiei cauzei viciului ascuns
b) momentul in care apare cauza evictiunii din partea unui tert
c) natura viciilor