Admitere INM august 2011

Eu stiu ca in cazul rasp contractuale, prin simpla neexecutare a obligatiei (fara a proba buna sau reaua credinta a parti care nu o executa) se poate cere obligarea la repararea prejudiciului, fara obligatia de a proba cauzalitatea.
Sarcina probei se inverseaza si revine celui care nu si-a executat obligatia contractuala obligatia de a proba imposibilitatea de a-si executa obligatia.

Deci conform acestei reguli, indiferent daca cel care nu-si executa obligatia este de buna sau rea credinta, se poat cere daune pt neexecutare.
(Daunele efective nu se vor acorda insa daca debitorul probeaza vreocauza de neraspundere).

Problema mea e legata de c). Peste tot am citit (chiar si in Boroi) ca partile pot agrava conditiile raspunderii, (chiar si pt forta majora), deci ar trebui sa fie corecta si c). :(

lucutel a scris:

Patrick_ a scris:

lucutel a scris:

raspuns b
intr adevar, cand neexecutarea s a datorat fortei majore sau cazului fortuit si debitorul face dovada, nu se vor putea acorda daune-interese pentru neexecutare
dar in cazul acesta de ce e b corect? in ce cazuri debitorul e de buna credinta si plateste dane interese?

Cauze straine de vointa partilor nu inseamna neaparat caz fortuit sau forta majora.
Iar daca partile convin printr-o clauza de agravare a raspunderii penale, de ce sa nu poata sa raspunda si pt cauze independente de vointa lor? :(
De unde sunt grilele?

grile sunt din boroi, 2009
presupun ca nu se are in vedere si ipoteza clauzelor de agravare:wassat:

citez din boroi
'debitorul nu va fi obligat la despagubiri daca va dovedi existenta unei cauze straine care sa nu ii fie imputabile, adica nu a putut executa datorita unui caz fortuit sau unui caz de forta majora, cu precizare ca doctrina si jurisprudenta includ in notiunea de cauza straina si vina exclusiva a creditorului'

dar daca nu se are in vedere clauzele de agravare de ce e b corect? ramane intrebare. in ce conditii e de buna credinta si plateste totusi daune interese?

Cand partile au stabilit in contract o clauza penala , aceasta se plateste indiferent de buna sau reaua -credinta . Eu asa stiu

Apropos de grilele lui Boroi 2009, am observat (parere personala) ca in cazul in care avem grile cu un singur raspuns corect, se alege cel mai "sigur" chiar daca dintre celelalte doua ramase ar mai putea sa fie adevarat si altul.
Aceasta regula aplica altfel in cazul in care avem grile cu 1 sau 2 raspunsuri corecte.

De exemplu in aceasta grila, daca se stie de la inceput ca poate fi un singur raspuns corect, e clar ca e b), dar daca pot fi 2 corecte, ar putea foarte bine sa intre si c) in calcul.

Vreau sa spun ca am observat ca un raspuns poate fi corect sau nu, nu doar privit singular ci si in contextul celorlalte doua variante si inclusiv raportat la regula dupa care pot fi adevarate o varianta sau doua.

the godfather a scris:

Nu se poate dispune o masura educativa in cazul comiterii unei fapte prevazute de legea penala (deci prin aplicarea art. 18 ind.1 ) daca ea a fost savarsita inauntrul executarii unei alte masuri educative (libertatea supravegheata de ex.) ?

Sau e doar consecinta revocarii masurii educative initial dispuse - transformarea sa ?

Eu intrebam daca se poate aplica o sanctiune administrativa in situatia in care se retine art 18^1 la savarsirea unei fapte penale de catre un minor.

isis23 a scris:

lucutel a scris:

Patrick_ a scris:

lucutel a scris:

raspuns b
intr adevar, cand neexecutarea s a datorat fortei majore sau cazului fortuit si debitorul face dovada, nu se vor putea acorda daune-interese pentru neexecutare
dar in cazul acesta de ce e b corect? in ce cazuri debitorul e de buna credinta si plateste dane interese?

Cauze straine de vointa partilor nu inseamna neaparat caz fortuit sau forta majora.
Iar daca partile convin printr-o clauza de agravare a raspunderii penale, de ce sa nu poata sa raspunda si pt cauze independente de vointa lor? :(
De unde sunt grilele?

grile sunt din boroi, 2009
presupun ca nu se are in vedere si ipoteza clauzelor de agravare:wassat:

citez din boroi
'debitorul nu va fi obligat la despagubiri daca va dovedi existenta unei cauze straine care sa nu ii fie imputabile, adica nu a putut executa datorita unui caz fortuit sau unui caz de forta majora, cu precizare ca doctrina si jurisprudenta includ in notiunea de cauza straina si vina exclusiva a creditorului'

dar daca nu se are in vedere clauzele de agravare de ce e b corect? ramane intrebare. in ce conditii e de buna credinta si plateste totusi daune interese?

Cand partile au stabilit in contract o clauza penala , aceasta se plateste indiferent de buna sau reaua -credinta . Eu asa stiu

da, da, da
mersi, isis!
cine sa mai ia in calcul si clauza penala?:">:sorry: