Admitere INM august 2011

m13d a scris:

Nu sunt spete este cursul sau iar la sfarsit sunt expuse cateva spete.
Iata ce am gasit similar ca mod de actionare - incadrat ca omor calificat.
Vezi primul caz.
[ link extern ]

Aha...si in cazul asta mi se pare ca ar fi vorba de cruzime, practic si-a torturat victima si i-a provocat o indelungata suferinta pana sa moara. Dupa cate i-a facut, avand in vedere si varsta, probabil ar fi murit si fara a o mai strangula. E spun acolo da decesul a survenit la scurt timp dar in fine...pana la urma ei sunt procurori, eu nu. Deci e mult mai probabil ca ei sa aiba dreptate si sa fie vb de omor calificat si nu deosebit de grav.

ela n a scris:

omor calificat 175 c cu dispunerea masurii intr un centru medical,pe considerentul:
aplicarea normei speciale care califica omorul asupra sotului sau rude apropiate regasit la pct c al articolului iar masura internarii se impune datorita bolii grave de care sufera faptuitorul.

La aceeasi parere personala, mai spun ca nu gasesc ca e vorba de cruzimi din faptele spetei ci mai mult imposibilitatea faptuitorului de a savarsi actele intr un timp relativ scurt (TB bilateral la efort prelungit inseamna respiratie sacadata suieratoare,uneori poate aparea lesinul daca efortul este intens si prelungit mult in timp iar sugrumarea intervine intr un relativ scurt pana in cinci minute iar femeia era deja dupa lovituri aplicate 30 )

ela, care sugrumare care lesin? nu vezi ca individul i-a carat pumni si picioare neintrerupt timkp de o jumatate de ora?!! adica saracul s-a "chinuit"o jumatate de ora, el a vrut sa o rezolve repede dar nu a putut vrei sa zici?!!! Wow! Tare asta!

@ela: alataieri sustineai ca ala care a omorat pisica ar trebui incadrat la omor deosebit de grav dar asta care si-a desfigurat sotia si a omorat-o in bataie nu! interesant sistem de valori...=D>

Edit: sigur, e posibil ca fapta sa fie incadrata doar la omor calificat si sa nu se considere a fi savarsita prin cruzimi dar ini niciun caz pt motivatia expusa de tine!

Va aduc si o bucatica de curs care imi intareste incadrarea in omor calificat.
Omorul deosebit de grav - prin cruzimi:
Este una dintre circumstanţele omorului deosebit de grav, întâlnită în practica judiciară mai des, din păcate, decât alte circumstanţe agravante ale omuciderii.
Cu toate că înţelesul termenului de cruzimi nu este deter­minat de lege, atât din lucrările de specialitate, cât şi din soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti se desprinde o semnificaţie care a întrunit consensul general. Astfel, Dicţionarul juridic penal defineşte cruzimile ca o „manifestare de ferocitate în comiterea unei infracţiuni de natură să provoace suferinţe chinuitoare, prelungite, victimei”1; tot astfel, în dic­ţionarul limbii române, înţelesul cuvântului „crud” este identic cu cel juridic: „care se desfată la suferinţele altuia”2 sau „atitudine, faptă crudă, ferocitate, barbarie”3.
În practica judiciară, s-a considerat că omorul este săvârşit prin cruzimi, atunci când făptuitorul a conceput şi executat fapta, folosind metode cauzatoare de sufe­rinţe prelungite şi de maximă intensitate, realizând astfel, alături de rezultatul con­stând în suprimarea vieţii victimei şi un al doilea rezultat, constând în chinuirea ei fizică sau morală. Au fost socotite ca întrunind elementele omorului deosebit de grav săvârşit prin cruzime: stropirea victimei cu benzină, după care i s-a dat foc4; biciuirea victimei cu sârmă împletită; aplicarea de multiple lovituri cu un corp tăios şi un timp îndelungat, astfel încât să se provoace suferinţe prelungite5; aplicarea de lovituri care zdrobesc globii oculari ai victimei6.
Dacă acţiunea de ucidere se realizează prin actele conver­gente ale mai multor făptuitori, actele acestora nu se fracţionează în raport de fiecare făptuitor, ci se iau în considerare în ansamblu. Astfel, trei inculpaţi care au aplicat victimei, fiecare, lovituri repetate cu diferite obiecte, cu picioarele şi pumnii, cauzându-i multiple leziuni, frac­turi şi suferinţe prelungite, au fost condam­naţi pentru infracţiunea de omor săvârşit prin cruzimi7.
În cazul actelor de violenţă repetate, trebuie să se facă dis­tincţie între situaţiile în care aceste acte au semnificaţia de a chinui victima şi de a-i prelungi suferinţele în mod inutil, faţă de situaţiile în care repetarea loviturilor nu exprimă, prin speci­ficul şi obiectul folosit, decât modalitatea de a realiza uciderea. În acest din urmă caz, nu se face aplicarea agravantei. Astfel, inculpatul a aplicat victimei, cu un polonic, mai multe lovituri în regiunea capului, cauzându-i o fractură de boltă la baza craniului şi hemoragie meningo-ventriculară, care au dus la deces; de asemenea, a lovit victima şi cu picioarele. Toate acestea s-au desfăşurat într-un interval scurt, din materialita­tea faptelor re­zultând că inculpatul a urmărit să suprime viaţa victimei şi nu să-i cau­ze­­ze suferinţe şi chinuri prelungite în timp. În aceste condiţii, agravanta men­ţionată nu este aplicabilă8.
Actele de cruzime comise de făptuitor cu prilejul omorului provoacă implicit şi un sentiment de oroare celor din jur, ori de groază însoţită de o puternică reprobare a josniciei şi a lipsei de omenie a infractorului. Astfel, aplicarea de lovituri repetate cu toporul şi decapitarea victimei, când nu mai reacţionează fizic, provoacă oroare şi dezgust şi se încadrează în norma de incri­minare a omorului săvârşit prin cruzimi9.
Nu interesează dacă cruzimile au dus, prin ele însele, la moartea victimei sau dacă făptuitorul le-a folosit numai pentru a o chinui înainte de a o ucide10. Există agra­vanta pe care o analizăm chiar dacă agresorul supune la chinuri victima, fără a urmări să o ucidă în acest mod, dar care acceptă şi posibilitatea acestor consecinţe. Ne sprijinim această opinie pe unele soluţii din practica judiciară, în care s-a reţinut că există infracţiunea de omor deosebit de grav şi nu infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, atunci când făptuitorul a aplicat victimei, care, în cele din urmă a decedat – cu deosebită intensitate, numeroase lovituri cu o curea peste tot corpul, lovituri care i-au provocat multiple echimoze, cuprinzând mai mult din jumătatea corpului, plăgi contuze,fracturi ale coastelor11.
Cu privire la înţelesul noţiunii de cruzime, în literatura juridică s-a evidenţiat ne­cesitatea de a nu se asimila actelor de cruzime suferinţele inerente provocate în majoritatea cazurilor de omucidere, atunci când se folosesc asemenea mijloace ca: topor, otravă, glonţ12, putând avea caracterul unor acte de cruzime numai acelea care depăşesc limita celor de mai sus, indiferent de ecoul faptei în rândul cetăţenilor.
1- G. Antoniu, C. Bulai, G. Chivulescu, op. cit., p. 84.
2- L. ªeineanu, Dicţionarul universal al limbii române, Ed. Scrisul Românesc, Bucureşti, 1992,
p. 180.
3- Dicţionarul limbii române, Ed. Academiei, Bucureşti, 1975, p. 195.
4- Trib. Suprem, secţ. pen., decizia nr. 164/1989, în RRD. nr. 10/1989, p. 60.
5- Trib. Suprem, secţ. pen., decizia nr. 1306/1988, în RRD nr. 9/1989, p. 60.
6- Trib. Suprem, secţ. pen., decizia nr. 1447/1980, în C.D., 1980, p. 286.
7- C.S.J., secţ. pen., decizia nr. 321/1998, în Dreptul nr. 7/1999, p. 48.
8- Trib. Suprem, secţ. pen., decizia nr. 2650/1982, în R.3, p. 212.
9- Trib. Suprem, în comp. prev. de art. 39 alin. (2) şi (3) din Legea pentru organizarea judecă­torească, decizia nr. 9/1970, în C.D., 1970, p. 334.
10- C.S.J., secţ. pen., decizia nr. 201/2000, în Dreptul nr. 8/2000, p. 51.
11- Trib. Suprem, secţ. pen., decizia nr. 26/1975, în C.D., 1975, p. 342.
12- G. Antoniu, C. Bulai şi colab., op. cit., vol. I, p. 92; V. Dongoroz şi colab., Explicaţii teoretice [...], vol. III, op. cit., p. 197.

Nu dati cu "parul" :tomato:
Solutia mea : art. 174 coroborat cu art 175 lit c si 176 lit a.
De ce nu s-ar putea corobora? in fapt este o sg infractiune cea de omor dar cu anumite elememte de circumstantiere...