Copilul minor poate fi luat impotriva vointei pentru a respecta hotararea judecatoreasca

Question

Discuție deschisă în Executare silită

Copilul minor poate fi luat impotriva vointei pentru a respecta hotararea judecatoreasca

Utilizator 13:38, 23 Martie 2013

Buna ziua,
Doresc sa stiu ce se poate intampla si cum sa fac sa respect si legea dar si vointa copilului.Fetita mea de 7 ani, care imi este incredintata mie, este obligata de lege sa plece cu tatal 2 sambete pe luna de la 10 la 18.00.Tatal care nu a cautat-o in ultimele 8 luni, apare la usa cu verdictul la ora 12.00, cu o doamna in calitate de martor si sustine ca a venit sa ia copilul.Precizez ca fetita este un copil din afara casniciei, ca tatal bilogic nu a stat cu ea niciodata mai mult de 20 de min si ca a vazut-o de max 10 ori in acesti 7 ani.Pensie alimentara plateste de 3 ori pe an, cand doreste doar.Cat timp a avut dreptul sa o viziteze samb de samb dar la domiciliul meu nu a venit decat de 10 ori in 7 ani facand si atunci scandal in cateva minute pe care le statea in timpul vizitei, dar acum cand a primit dreptul de a o lua de la domiciliul meu a venit imediat.Precizez ca este un om foarte violent, am dovada de la IML, este violent fizic dar mai ales verbal in prezenta fetitei, motiv pentru care cea mica nu doreste sa stea impreuna cu el nici macar o clipa si nu doreste sa stea in preajma lui.In timpul procesului, fetitei i-a fost facuta expertiza psihologica din care a reiesit ca tatal este un discomfort pentru ea si ca trebuie sa incerce treptat sa o "cucereasca
'.In loc sa incerce sa se apropie de ea, tatal bilogic a venit cu martora sa o ia de la domiciliul meu conform programului stabilit de instanta, si cand fetita a refuzat mi-a spus clar ca are martori si se va adresa politiei.Copilul nu il cunoaste, acest barbat nu a stat niciodata cu noi, noi nu am locuit niciodata impreuna, nu cunoaste nevoile copilului si nici nu il intereseaza sa le cunoasca si asa cum mi-a marturisit da doar o lupta cu mine, pentru ca l-am acuzat penal cand am fost batuta si copilul este doar o victima si doreste doar sa se razbune prin copil.Ce pot face ca sa nu am probleme cu legea dar sa respect si decizia copilului de a nu pleca cu tatal biologic?Precizez ca fetita este traumatizata de ziua de samb, plange foarte rau, face crize de spasmul hohotului de plans datorita acestei situatii si ma implora samb sa plecam de acasa ca sa nu o poata lua.Va rog, daca se poate sa-mi dati un sfat ce pot sa fac si la ce ma pot astepta legal daca nu se va indeplini hotararea judecatoreasca si fetita nu va pleca cu el si nu va accepta nici o alta expertiza sau consiliere psihologica deoarece refuza sa mai mearga sau sa mai vb cu psihologi si nu doresc sa o fortez mai mult decat am facut-o deja?
Multumesc frumos.

Ultima modificare: Sâmbătă, 23 Martie 2013

46 mesaje

12070 vizualizări

19 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 22:58, 30 Aprilie 2013

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (6)

Pagina 4

Pagina 6

Alte discuții în legătură

Minori si familie Buna ziua! Sunt despartita de 3 ani, am 2 copii de 4 ani si resp 8 ani. Copiii nu au fost vizitati de tatal lor de 2 ani. Acum prin programul de vizita ... (vezi toată discuția)

Dreptul tatalui dupa finalizarea divortului. Sunt divortata de 2 ani aproximativ, am custodia celor doua fetite minore. Tatalui i s-a stabilit un program de vizita si plata unei pensii alimentare de 460 ... (vezi toată discuția)

Ce se intampla cand un copil minor nu doreste sa plece la celalat parinte? Tatal copilului are o ordonanta presedentiala cu drept de vizitare de doua ori pe saptamana. O pune in aplicare cand doreste o data la 2-3 luni. Fetita are 8 ... (vezi toată discuția)

ContSters257745 Utilizator · Answer 1 · 2013-03-26 08:04:25

Buna ziua,
din pctul meu de vedere lucrurile pot fi inca..firesti, daca nu mai pot fi simple.
Daca tatal are drept de vizita, acesta trebuie fie respectat, fie decazut. In general oamenii devin violenti verbal si poate chiar fizic, atunci cand NU li se respecta un drept.
Teoretic nici un tata nu poate fi mai tata decat mama trebuie sa fie mama. Iar atata vreme cat mama a primit copiii, ar trebui sa faca orice sacrificiu pentru binele lor.
Acest sacrificiu poate fi fie o...calcare pe propriul orgoliu prin incurajarea si facilitarea relatiilor copii-tata, fie, in cazul in care e absolut constienta de pericolul acestei relatii, sa ceara cu probe clare, decaderea din dreptul la vizita al tatalui.
Eu unul nu cred in aversiunile astea..spontane ale copiilor fatza de tatzi, decat daca exista acele motive clare pe care mama le poate si este obligata de fapt sa le foloseasca pentru decaderea tatalui din drepturi.
Singurii afectati de fapt sunt tatzii carora nu li se respecta un drept (chiar daca de catre minor) si aceasta este o constatare imediata si copiii, despre care societatea in general si psihologii in special, considera ca e bine sa aiba in cursul dezvoltarii lor, o relatie normala cu ambii parinti, desigur daca acestia sunt...normali.
In final, nu vad de ce o persoana caruia nu i se respecta in mod evident si indubitabil un drept, ar fi nevoita sa desfasoare multe si costisitoare actiuni ptr ca sa-i fie respectat acel drept. Daca minorul refuza dreptul la vizita (ghinion!), in calitate de reprezentant legal si garant al hotararii judecatoresti in care este stipulat un drept la vizita, parintele custodian E OBLIGAT sa asigure respectarea acelui drept sau sa se lupte ptr decadere.
Altfel art307 CP ar trebui abrogat: nici un parinte custodian (mamele, in special!) nu e asa de "fraier" incat sa preia el si sa se opuna vehement dreptului la vizita. E mai simplu sa traga un plans cu o zi inainte si sa-i spuna copilului, mahnit de plansul mamei, cat de greu ii va fi ei stiind copilul 2 zile plecat la tata. Care credeti ca va fi reactia copilului "stiind" ca tatal se va bucura de vizita lui dar mama va plange 2 zile non-stop? Si asta e un exemplu...nevinovat.

Meina Utilizator · Answer 2 · 2013-03-26 08:42:22

Tatal copiilor mei nu i-a cautat de un an si jumatate. In acest timp nu a dat un telefon, nici macar de ziua lor de nastere. Cum crezi ca ar reactiona copilul daca maine s-ar trezi cu el la usa, avand in vedere ca acum au peste 10 ani si pot discerne singuri?? Sa-ti spun eu: un NU raspicat! Copiii mai au si alte nevoi, care nu sunt compensate de pensia alimentara, si aia micsorata "din prea multa dragoste" de acel "tata".
Sa revenim la subiect, intotdeauna le-am spus ca daca nu vor sa mearga la el nu ii poate obliga nimeni. Sau ca daca merg la el si acesta se poarta urat cu ele (copiii sunt fete) sa ma sune si vin sa le iau imediat. Acest lucru le-a dat oarecare incredere ca voi veghea asupra lor chiar si de la distanta. Sfatul meu, neprofesional, este sa iei legatura cu cineva de la protectia copilului, care sa fie prezent in casa in momentul in care tatal fetei vine sa-si exercite dreptul de tata prin forta. Acest lucru iti va fi de folos la un viitor proces in care vei cere ca vizitele tatalui sa se efectueze exclusiv la domiciliul unde locuieste copilul, in prezenta mamei sau a altei persoane de care copilul este atasat psihic si moral.

ContSters257745 Utilizator · Answer 3 · 2013-03-26 08:52:34

Meina, sunt cazuri si cazuri. Insa trebuie sa aveti maaare discernamant cand dati astfel de sfaturi copiilor! Practic ii sfatuiti sa nu respecte un drept dat de o hotarare judecatoreasca din anumite motive...destul de abstracte: ce inseamna a..nu se purta frumos? Ati facut o lista de comportamente inacceptabile? Imi pare rau sa va spun dar asa creati un precedent prin care copiii vor intelege ca legile sunt..arbitrare si respectarea lor tzine doar de bunul nostru chef si plac.

stefanp13 Utilizator · Answer 4 · 2013-03-26 08:53:55

Buna ziua
spuneti-mi si mie daca un tata ii face poze copilului in varsta de 10 ani in pielea goala in mai multe pozitii, il pune sa se uite cum se dezbraca prietena lui in baie, il dezbraca in fata ei sa ii arate cat este de "dotat".S-a depus la instanta pozele copilul are 13 ani in prezent a spus tot judecatoarei sii atat.Nu s-a tinut cont de nimic.

ContSters257745 Utilizator · Answer 5 · 2013-03-26 09:16:57

Waw! Groaznic! Eu vad ca un barbat isi educa fiul impotriva unei pudori si a unei inhibitzii nefiresti pe care e posibil sa o fi constat la fiul sau. Mai e posibil ca la un moment dat sa-i ofere un pahar de bere sau de vin si poate chiar un fum de tigara. Nu e exclus nici sa-i faciliteze inceperea vietzii sexuale intr-un mod...calificat in loc sa asiste, neputincios, la perpetuarea unor obiceiuri nocive, specifice pubertatii. Aveti ceva impotriva acestei optici? Presupun ca si daca ar fi fost in continuare impreuna cu dvoastra, ar fi facut la fel.