avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 920 soluții astăzi

Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.

Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Divorț cu minori în instanță: tata dorește să ia ...
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Divorț cu minori în instanță: tata dorește să ia unul dintre copii la el, sau cel puțin program extins de vizită. Poate obține acest lucru dacă are probleme de comportament?

Buna seara.
Sunt in proces de divort cu sotul meu si avem impreuna 2 copii: un baietel de 2 ani si 5 luni si o fetita de 3 luni.
In urma comportamentului lui manifestat prin violenta verbala, psihologica si fizica am plecat insarcinata in 9 luni si alaturi de baietel de la domiciliul conjugal la un apartament proprietate personala si am depus divort din culpa exclusiva a sotului. Toate se intamplau in prezenta baietelului.
Pe langa abuzul psihic, sotul meu m-a agresat fizic in noiebrie 2017 cand m-a tras de par, m-a trantit in pat si mi-a aplicat cateva palme peste fata doar pt ca era cel mic bolnav rau si mi-a permis sa-l chem acasa pt a merge la spital. A doua violenta a fost in martie 2018 cand eram insarcinata in 2 luni. Atunci m-a insultat si plesnit peste fata in mijlocul strazii deoarece se enervase pe baietel si trebuia sa loveasca pe cineva ca sa se descarce probabil. Au fost si altele dar mai nesemnificative prin comparatie. Nu am depus plangeri la politie si nu am fost la inml. Mare greseala!
La proces am cerut exercitarea autoritatii in comun, domiciliul copiilor la mine si program de vizitare doar in prezenta mea. Sotul a facut intampinare si reconventionala si a cerut despartirea copiilor (baietelul la el si fetita la mine) desi el nu s-a implicat in cresterea si educarea lui. Daca nu se aproba cererea lui atunci vrea program extins si sa ia alternativ cate un copil de joi pana duminica la domiciliul lui.
Mantionez ca incepand de la plecarea de acasa am stat la dispozitia lui in ceea ce priveste vizitarea copiilor si de cate ori a vrut, a venit.
Sotul meu este un om care nu mai stie sa se controleze cand este nervos. Daca nu are argumente atunci loveste. A fost violent cu mine, a fost violent de cateva ori si cu copilul (prin bruscari, zguduiri).
Acum doreste sa ne despartim amiabil in instanta si eu sa fiu de acord ca el sa ia baietelul in fiecare weekend de sambata dimineata pana duminica seara la el acasa. Nu pot face asta pt ca ii stiu gradul de implicare in rutina copilului, stiu neglijenta de care da dovada si mi-e frica sa nu se manifeste nepotrivit daca cel mic nu este obedient. Ii vorbeste urat despre mine baietelului chiar si cu mine de fata, intre 4 ochi cred ca este si mai rau.
Mentionez ca situatia mea financiara este mai buna ca a lui, mediul in care am fost crescuta este unul de oameni intelectuali, muncitori si realizati in viata, am tot suportul familiei in cresterea si educarea copiilor si le pot asigura o dezvoltare armonioasa, intr-un mediu calm, plin de iubire si respect, cu valori morale corecte si in conformitate cu cerintele traiului intr-o societate civilizata. Sotul a vazut in copilarie abuz si violente si asta vad ca face si in viata lui de familie. Nu imi doresc sa ajunga si copilasii mei in aceeasi situatie. Inteleg si aprob relatia copii-tata dar in situatia in care tatal este un bun exemplu pentru copiii sai.
Ma ameninta de ceva timp cu ordonanta presedintiala din cauza faptului ca nu ma mai las manipulata de el si ca am ajuns sa ii spun NU, lucru cu care domnul nu este invatat.
De la Autoritatea Tutelara am primit asigurarea ca locuinta copiilor va ramane la mine dar am nelamuriri in legatura cu programul de legaturi personale.
Oare un copil de 2 ani si 5 luni poate sa fie trimis acasa la tatal lui cu probleme de comportament? Exista sansa ca sotul meu sa primeasca drept de vizita la el acasa de joi pana duminica? Unde este stabilitatea copilului in cazul asta?
Am tot citit sentinte de divort cu minori si am vazut ca se practica 2 weekenduri pe luna de sambata pana duminica seara dar in toate cazurile lecturate de mine era vorba despre copii de peste 5 ani.
Ce program credeti ca se poate acorda in situatia noastra avand in vedere toate aspectele?
In februarie este primul termen. Oare cat ne vom intinde cu judecata?
Multumesc din suflet!
Ultima modificare: Luni, 4 Februarie 2019
Manuela Rășină, administrator
2 din 4 utilizatori consideră
acest răspuns util
Imi e dificil de inteles cum unui parinte ii e greu sa colaboreze cu celalalt parinte pe motiv ca e nepotrivit, dar ii poate arunca copiii in brate.
Nu mai spun ca sfaturile de mai sus, pe cat de agresive si nepotrivite pentru ritmul de viata a unui copil, pe atat de ilegale.
Eu si cu tine suntem egali. asta nu ne face identici. Psihologii sustin ca tatal si mama au roluri diferite si, de aceea, pentru copil e important sa ii aiba pe ambii in viata lui. Cam asta e pe scurt ideea centrala atat din lege, dar si din sustinerile psihologilor.

Oricum ar fi, in lipsa colaborarii, in experienta mea de avocat, abordarea aceasta de tip agresiv se vede in instanta. Legal, singura cale este colaborarea si, da, in situatii de colaborare decenta, normala dintr-o parte se poate vedea daca, eventual, cealalta parte e mai dificila. Si asta nu face o instanta sa priveze un copil de uinul dintre parinti.
Cat despre echilibre, omul e supus greselii si oameni perfect echilibrati exista mai putin. In plus, legal, nu conteaza tipul de personalitate, conteaza daca ii face bine sau nu copilului. Legal, nu conteaza cum e mama sau tatal. Conteaza copilul, felul cum se dezvolta el in prezenta unui parinte sau al ambilor.
Si, desigur, corect si legal se pot lua masuri pentru situatii in care copilul sufera ca urmare a unor probleme ale unui parinte. Nu se pune problema sa ne intrebam daca i-o face sau nu bine unui copil sa aiba un tata dezechilibrat, nici cum de o fi ajuns mama sa aiba prunci cu un astfel de om, astea sunt judecati care pot fi facute, poate, de alte instante, superioare intelegerii umane.
Noi, oamenii, in justitia noastra, nu suntem interesati decat daca se asigura doi parinti unui copil si daca e o problema la unul dintre parinti, sa limitam influenta sa asupra cresterii copilului. Restul sunt excedentare subiectului.
1 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util
Din pacate si daca reiese ca celalalt parinte isi impiedica copilul in mod evident de ani de zile sa relationeze normal cu celalalt parinte, autoritatile nu fac absolut nimic. Nu inteleg sau nu doresc sa inteleaga ca acel copil ar avea nevoie de ambii parinti. Practic, lipsa intelegerii intre parinti (ca asa vrea unul dintre ei) se reduce in mai toate cazurile la lipsa unui parinte din viata copilului sau. Unii renunta mai usor, isi vad de viata repede, altii, se chinuie, isi pierd timp, energie si bani crezand si ei ca nimeni nu ar trebui sa le priveze copilul de dreptul de a avea un tata si dupa divort sau separare. Oricum, nebunia unora nu are leac.
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
Noi, oamenii, in justitia noastra, nu suntem interesati decat daca se asigura doi parinti unui copil si daca e o problema la unul dintre parinti, sa limitam influenta sa asupra cresterii copilului

Foarte corect spus. Problema e cu numita "influenţă" asupra creşterii copilului. Dar, vedeţi dvs.,
Oricum, nebunia unora nu are leac.

şi legea nu se ocupă de leac, iar nebunia , dacă există, nu înlătură "dreptul" posesorului de a fi prezent în viaţa copilului său, pentru simplul motiv că respectivul nu poate fi expertizat psihiatric dacă nu vrea, dreptul la preluarea minorului "fără prezenţe stânjenitoare a...." este acelaşi pentru oricare, fiindcă - nu-i aşa - nu putem face discriminare? şi aşa ajungem la "Drumul spre Iad este pavat cu bune intenţii"
De aceea, achiesez la sfatul d-nei PS, ca utilizatoarea să oblige copiii să plece cu tatăl lor, indiferent de motivele care stau la baza reticenţei sale, fiindcă, în caz contrar, protectivitatea dânsei faţă de copii va fi un capăt de acuzare din partea tatălui, pe lângă denigrarea tatălui, influenţarea copiilor, transmiterea voluntară sau involuntară a resentimentelor mamei, copiilor, în fine...alienarea parentală , astfel, mama poate deveni debitoare de multiple obligaţii sau chiar inculpată, fiindcă, prin influenţa ce o are asupra copiilor, prin gânduri, împiedică relaţia firească cu celălalt părinte.
Ultima modificare: Joi, 21 Februarie 2019
Martonze, utilizator
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
Nu aceasta a fost esenta sfatului meu, ci implicarea tatalui in munca de crestere a copilului. Gatit, spalat, calcat, cumparaturi, rechizite, nas curgand, mici istericale, lectii, platit meditatii etc. Altfel, impartirea rolurilor parintilor pare a fi mama cu munca, tatal cu plangerile si mana intinsa la penalitati. Cresterea unui copil nu e o alternata intre week end-urile de vizita si viata de parazit cu mana intinsa la penalitati.
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Doamna PS, vad ca nu incetati sa ma surprindeti. Nu pot decat sa fiu corect si asa cum va contrazic cand am alta opinie acum sa va aplaud pentru ultima postare. Mi se pare extraordinar de pertinenta si adevarata.
Tatal dupa divort nu trebuie sa se limiteze doar a se scalambai 2 weekenduri pe luna in timp ce mama spala,calca, sterge muci, coboara febra, face lectii dupa ore de servici si merge la sedinte si taspe activitati.
Acolo vezi care e parintele adevarat. Si tot asa e ca asa iti dai seama intre cei alienati si "alienati*

Alte discuții în legătură

Denigrarea celuilalt parinte, in fata copiilor annaluk annaluk Buna ziua, Sunt divortata de 1 an de sotul meu. Avem 2 copii, o fată de 13 ani si un baiat de 6 ani. Copiii au domiciliul la mine, dar custodia e ... (vezi toată discuția)
Nerespectarea hotărârii judecătorești privind minorii și alienare parentală din partea tatălui, plus comportament violent față de mine: ce pot face în situația asta? Raluka b Raluka b Ce anume pot face in situatia in care desi, dupa divort timp de 2 ani jumatate tatal nu s-a preocupat de copii, apoi solicita in instanta un program foarte ... (vezi toată discuția)
Am program de vizită, dar copilul îmi spune în mod constant că nu vrea să mă vadă iar tatăl nu colaborează cu mine în acest sens. cum pot rezolva situația? mihaela cr mihaela cr Ma numesc Mihaela, din iunie 2018 am divortat de sotul meu. In urma unei negocieri cu avocatii amandurora am cazut de acord ca minorul sa ramana la ... (vezi toată discuția)