Buna ziua, va rog daca imi puteti raspunde la urmatoare problema. ...

Chiar nu înțeleg de ce insistați să vă impuneți punctul de vedere cu privire la faptul că numai dacă *calificăm vopsirea fațadei ca fiind o refacere, urmare a unei „distrugeri parțiale a clădirii”, s-ar putea recupera cheltuielile de la celălalt coproprietar.


Potrivit art. 654 alin 1 Cod civil

„În lipsa unor prevederi legale sau înţelegeri contrare, fiecare coproprietar suportă ( suportă are un caracter imperativ nicidecum dispozitiv permisiv ) cheltuielile legate de întreţinerea, repararea şi exploatarea părţilor comune, în proporţie cu cota sa parte”.

Conform art. 653 Cod civil „Coproprietarii vor împărţi beneficiile şi vor suporta sarcinile coproprietăţii, proporţional cu cota lor parte din drept”.

În cauză mai sunt incidente şi prevederile art. 649 alin.1 lit. b din Cod civil, în lumina căruia ”sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel: b) fundaţia, curtea interioară, structura, structura de rezistenţă, pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/sau spaţiile comune, acoperişul, terasele, scările şi casa scărilor, holurile, pivniţele şi subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii şi ascensoarele.

Aşadar, din interpretarea textelor de lege mai sus menţionate, rezultă faptul că bunurile aflate în coproprietate forţată dau naştere la drepturi şi obligaţii în sarcina tuturor coproprietarilor, proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate.


Așa poate fi obligat coproprietarul să participe la cheltuieli conform art. 654 alin. 1, prin acțiune în instanță motivată în drept prin coroborarea normelor legale de mai sus.


latka a scris:

Si cum se poate obliga coproprietarul, conform art. 654 ?

Asa e, nici eu nu știam ca poți reface o construcție, fără să repari.

Nu trebuie sa fii jurist, ci constructor, ma rog, poți fi și una și alta, dar tot nu poți sa zici ca a reface o construcție nu implica lucrări de reparații . :)

Adalbert Gabriel Gazdovici a scris:

Refacerea si reparatia sunt notiuni diferite. Insa nefiind profesionist, ci doar un om care-si da cu parerea pe un forum, probabil ca nu ati observat ca denumirea marginala a articolului 657 din care citati este "Regulile aplicabile în cazul distrugerii clădirii". Doar in acest caz, de distrugere, se aplica acele reguli din art. 657 conform principiilor si regulilor de interpretare.

Nu insist, vi se pare, mai ales ca nu este precizata exact natura interventiei asupra fatadei, chestia cu vopsirea e doar o afirmatie la suparare, n-a auzit nimeni de vopsire fara alte lucrari preliminare de reparare si pregatire a suprafetei. Nu vopseste nici un constructor direct pe stratul deteriorat de vreme si murdar.

Sincer, eu as opta pentru negociere, nu pentru a ajunge in instanta, s-ar putea sa fie mai ieftin.
robert1958 a scris:

Chiar nu înțeleg de ce insistați să vă impuneți punctul de vedere cu privire la faptul că numai dacă *calificăm vopsirea fațadei ca fiind o refacere, urmare a unei „distrugeri parțiale a clădirii”, s-ar putea recupera cheltuielile de la celălalt coproprietar.

Bineînțeles că negocierea este cea mai bună cale.

Bineînțeles că vopsirea necesită și pregătirea suprafeței, însă dvs, insistați să ne convingeți de incidența art. 657 alin. 2 ( din legea nr. 287/2009 cu privire la Codul civil ) care reglementează refacerea părților comune ca urmare a distrugerii parțiale a clădirii, deși v-am demonstrat că proprietarul poate fi obligat să participe la cheltuieli legate de întreținere și repararea părților comune în baza art. 654 alin. 1 care prevede :

„ În lipsa unor prevederi legale sau înţelegeri contrare, fiecare coproprietar suportă cheltuielile legate de întreţinerea, repararea şi exploatarea părţilor comune, în proporţie cu cota sa parte”.


Dacă considerați că textul de lege nu este suficient de clar, vă pun la dispoziție cele mai importante metode de interpretare a normelor de drep civil din teoria generală a dreptului:


a) Interpretarea gramaticala sau literala; ea se bazeaza pe procedeele de analiza morfologica si sintactica a textului, pornind de la sensul gramatical al cuvintelor folosite. Aceasta presupune clarificarea in prealabil a problemei terminologiei juridice, intelesul unor termeni si expresii utilizate intr-un text juridic poate fi acelasi cu cel din limbajul obisnuit sau poate fi diferit. Uneori legiuitorul insusi explica in text sensul unor termeni pentru a asigura intelegerea lor corecta si uniforma. În lipsa unei astfel de explicatii organele de aplicare a dreptului se folosesc de interpretarea data de practica sau de doctrina, pornind de la intelesul curent al acelor termeni.

b) Interpretarea sistemica/ sistematica. Ea se bazeaza in stabilirea intelesului unor norme pe coroborarea lor cu alte norme, fie apartinand aceleiasi institutii juridice sau ramuri de drept, fie apartinand unor institutii sau ramuri diferite. Necesitatea aplicarii metodei sistemice decurge din caracterul de sistem al dreptului dintr-un stat, el constituind nu o simpla insumare de norme, ci o unitate alcatuita din parti interdependente. Astfel, normele din partea speciala a unui cod nu pot fi intelese daca sunt rupte de normele din partea generala a aceluiasi cod, normele obisnuite nu pot fi rupte de principiile generale de drept, normele tuturor ramurilor de normele dreptului constitutional. Utilitatea acestei metode este mai evidenta in cazul normelor incomplete (norme de trimitere, de referire si in alb), care isi intregesc continutul cu ajutorul interpretarii sistematice.

c) Interpretarea istorica. Ea se bazeaza pe cercetarea conditiilor istorice, social-politice etc. care au determinat adoptarea unui act normativ (occasio legis) si in functie de aceste conditii pe determinarea scopurilor urmarite de legiuitor (ratio legis). Aceasta presupune studiul izvoarelor de documentare, al materialelor pregatitoare ale adoptarii actului, al expunerii de motive, al discutiilor care s-au purtat cu ocazia dezbaterii respectivului act in parlament, presa, lucrari de specialitate. Daca actul normativ are un preambul si o introducere, acestea ofera ele insele informatiile necesare pentru stabilirea cauzelor si scopurilor elaborarii actului.

d) Interpretarea logica. Se bazeaza pe aplicarea regulilor logicii formale. Ea nu poate fi separata de celelalte metode de interpretare, deoarece chiar interpretarea istorica sau sistemica se sprijina pe utilizarea de rationamente si judecati. Vom exemplifica cu cateva dintre aceste rationamente logice:

-rationamentul “a pari” permite deducerea unor consecinte in urma analogiei care se face intre doua situatii asemanatoare, in absenta unei reguli exprese care s-o reglementeze pe una dintre ele.

-rationamentul “per a contrario” permite deducerea din opozitia unei ipoteze a opozitiei unor consecinte: daca o regula este subordonata intrunirii unor conditii, regula inversa trebuie sa se aplice daca aceste conditii nu sunt reunite.

-rationamentul “a fortiori” are la baza postulatul ca cine poate mai mult poate si mai putin.

-rationamentul “ad absurdum” porneste de la demonstrarea imposibilitatii logice a unei situatii, consecinta fiind ca numai o alta solutie este posibila

e) Interpretarea teleologica sau dupa scop se bazeaza pe finalitatea actului normativ interpretat. Aceasta solicita creativitatea interpretului. Prin natura ei, metoda teleologica reclama utilizarea ei in paralel cu celelalte, caci intentia legiuitorului poate fi gasita si din coroborarea normei in cauza cu alte norme, si cercetandu-se contextul adoptarii ei si raportandu-ne la litera ei.



latka a scris:

Nu insist, vi se pare, mai ales ca nu este precizata exact natura interventiei asupra fatadei, chestia cu vopsirea e doar o afirmatie la suparare, n-a auzit nimeni de vopsire fara alte lucrari preliminare de reparare si pregatire a suprafetei. Nu vopseste nici un constructor direct pe stratul deteriorat de vreme si murdar.

Sincer, eu as opta pentru negociere, nu pentru a ajunge in instanta, s-ar putea sa fie mai ieftin.
robert1958 a scris:

In concluzie trebuie sa platesc.
Am o alta intrebare acum: cum pot sa evit astfel de situatii pe viitor?
Respectiv daca vecinul hotaraste unilateral ca trebuie reparata/intretinuta o alta parte comuna.
Personal mi se pare abuziv, in sensul ca dispune dupa bunul plac de fondurile mele.
Multumesc!