Pana Plesului adevar graieste Andrei Plesu: " Tutuiala "
Tutuiala e la moda. E semnul cordialitatii de gasca, al democratiei victorioase, al sociabilitatii "americane". De vreme ce you e si "tu" si "dumneavoastra", e musai sa profitam si sa ne tutuim. Dovedim astfel ca suntem "bransati", actuali, globalizati. Nu avem prejudecati, nu umblam cu discriminari si cu fasoane. Ne tutuim. Suntem de-o teapa. Prieteni. Ne-am nascut ieri.
E perfect normal ca un reporter de televiziune sa mearga cu microfonul pe strada si sa-i tutuiasca pe trecatorii cu care vrea sa stea de vorba, desi îi vede pentru prima oara.
E normal ca profesorul universitar sa-si tutuiasca studentii.
E normal ca un politician furios sa-si ia adversarii "la per tu".
E normal ca pe plaja, la discoteca, la emisiunile de divertisment, toata lumea sa tutuiasca pe toata lumea. În aceste conditii, a folosi brusc apelativul "dumneavoastra" devine injurios. "Dumneavoastra" se spune numai în bascalie, numai cînd vrei sa-ti exprimi antipatia, neîncrederea, dispretul. "Normala" e doar tutuiala. Dar si ea are, de fapt, subterane complexe.
E tutuiala macho, a masculului batos fata de fetite fragede sau demimondene interlope.. (Imi amintesc de modul inadmisibil în care dl. Radu Moraru o tutuia pe invitata sa Cicciolina, ca si cum ar fi agatat-o dupa colt.) Exista tutuiala "de platou", prin care moderatorul-satrap sau moderatorul-vedeta îsi etaleaza autoritatea, tutuiala politieneasca, a agentului de circulatie care te trage de urechi, tutuiala prin care seful îsi domina subalternii. Tutuiala rutiera cu care se încondeiaza reciproc soferii isterici, tutuiala uzurpatoare, prin care naturile subalterne vor sa se insinueze în lumea buna (dl Emil Constantinescu spunîndu-i "Václav" lui Havel). Tutuiala razboinica ("boule"), ironic-protectoare ("draguta...") sau tovaraseasc? ("mai, draga"). De la obraznicie la nesimtire, de la proasta-crestere la dezinhibare primara, de la aroganta la egalitarism, tutuiala acopera un larg spectru al patologiei sociale.
În mod paradoxal, ea îsi submineaza propria legitimitate: cînd te poti tutui cu oricine, cînd tutuiala devine o deprindere curenta, prestigiul si miracolul tandru sau camaraderesc al lui "tu" se degradeaza.. În mod normal, la "tu" trebuie sa ajungi; printr-o delicata chimie a afectelor, printr-un rabdator spor de încredere si printr-o reciproc consimtita afinitate. "Tu" este un mod de a reformula - în conditii de intimitate -institutia respectului.
Dimpotriva, inflatia tutuielii instituie diferenta, stereotipia, griul. Spatiul dintre oameni devine monoton, ierarhiile se sterg, nuantele sufletesti ale comunicarii devin irelevante. Tutuiala reduce totul la orizontala. În aparenta, ea face dialogul mai direct, în realitate, îl saraceste.
Din cînd în cînd, mi se pare ca o multime din relele cotidiene sînt rezultatul unei proaste administrari a tutuielii, efectul exceselor ei.
Guvernantii îi tutuiesc cu autoritara nonsalanta pe gazetari, gazetarii îi tutuiesc sprintar pe guvernanti, ministrii tutuiesc institutiile, institutiile îi tutuiesc pe cetateni, cetatenii se tutuiesc între ei si toti laolalta ne tutuim cu Europa.
Diferentele, demnitatile, eticheta, protocolul - sînt demodate. Ne scufundam în omogenitatea lui "tu", iar "tu" evolueaza semantic spre "nimeni".
Nu ne-ar strica un pic de staif. Nu ne-ar prinde rau o scurta epidemie de politete.
Sa nu incercam sa gasim scuze.Nu comoditatea duce la folosirea apelativelor : "ai" in loc de "ati"," ti-am" in loc de "v-am", "tie."in loc de "dvs.". (chiar si incorectul dv.)
Asistam la o prelungire necontrolata a statutului de membru al comunitatii de adolescent, in comunitatea multimii in care esti necunoscut si crezi/incerci sa pari egal sau cel putin egal cu restul participantilor.(in trafic, la un spectacol, pe un blog/forum, in piata, pe stadion, intr-un spital, in tren sau chiar in sala de tribunal)
Eroare!Ziua buna se cunoaste de dimineata iar interlocutorul de la primul apelativ!
Cand stiu cine/cum sunt, sunt constient ca exista o politete pe care trebuie sa o acord cuiva, pentru ca si mie merita sa mi-o acorde celalalt.
Numai un Neica-nimeni isi poate permite sa fie mitocan, asa cum un nudist nu poate sa-si murdareasca hainele
(oricum pielea se poate spala in prima baltoaca :P )
Aceasta este problema,pana la urma?
Incep sa cred ca e tare greu cu "dumneavoastra",serios!
Stiam ca este corect:dv. dvs.d-voastra!
Cum nu mai sunt sigura de nimic,ma retrag cu tot respectul chiar daca iti spun"tu".
:):coffee:
Felicitari si intreaga condescendenta initiatorului acestui subiect.
Imi este greu sa scriu,dupa d-sa,dar consider ca daca ar exista cat mai multi dintre semenii nostri atat de ancorati intr-o realitate,care de multe ori nu ne place,dar care ar gandi precum dl.consilier si care ar avea macar putine dintre argumentele pe care le-a expus,cel putin maine ,ar fi o diminetata cu mai mult soare si viata putin mai curata.
Avem tot dreptul sa speram...
Eu nu-i inteleg pe aia care chiar insista sa li se vorbeasca tot timpul cu dumneavoastra .
Respectul celorlalti se castiga , si de cele mai multe ori politetea excesiva este daunatoare relatiilor dintre oameni de conditie sociala apropiata si impiedica socializarea indivizilor .
nucu$
Utilizator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
elenaerdei a scris:
Aceasta este problema,pana la urma?
Incep sa cred ca e tare greu cu "dumneavoastra",serios!
Stiam ca este corect:dv. dvs.d-voastra!
Cum nu mai sunt sigura de nimic,ma retrag cu tot respectul chiar daca iti spun"tu".:):coffee:
Liiiliii ! Cafeaua te tradeaza!;)Ce cauti in afara cercului?
Cel putin imi pare bine ca singurul lucru gresit in parerea mea, l-ai gasit pe dv.!
Iar dv.,dvs.,d-voastre, domniilor voastre (toate formele corecte conf.dictionarului ortografic) ceilalti cititori/interlocutori, tin sa va precizez ca tutuiala la care ma gandeam era cea de la primul contact al cercurilor (tangenta) si nu la intersectia lor (cunoscuti/prieteni/camarazi/colegi)
Ce n-a inteles Romania (si nu-i un lucru inedit!) este ca personal ma simt bine/normal/confortabil cand eu ma adresez in mod natural unui necunoscut ,cu apelativul de politete.
Si mai stim ca cine pretinde/cere/cerseste - o face pentru ca nu are!(inclusiv respectul celorlalti, intr-o comunitate perena sau una intamplatoare)