Taxarea salarială în cazul contractelor cu normă parțială a devenit, de la începutul acestui an, și mai complicată. Există salarii minime multiple la care trebuie să se raporteze angajatorii, există facilități fiscale ce pot sau nu să fie aplicate în sectorul construcțiilor, există diferențe uneori semnificative pe care angajatorii trebuie să le scoată din buzunar pentru a se atinge nivelul taxării minime, de la caz la caz. Iar unii dintre angajații part time din construcții par să fie "loviți" din mai multe părți de legislația fiscală recentă. Citește articolul
Guvernul a introdus, timp de zece ani, taxe salariale reduse pentru angajații din domeniul construcțiilor și a stabilit, tot pentru ei, un salariu minim diferențiat mai mare decât salariul minim pe țară. Totuși, firmele sunt obligate să dea acel salariu diferențiat indiferent dacă se încadrează la taxele salariale reduse sau nu. În aceste condiții, putem spune că numai statul și salariații ies în câștig atunci când firmele nu pot aplica taxele reduse. Citește articolul
Aplicarea impozitului și a cotelor de contribuții la sănătate (CASS) și pensii (CAS) pentru mai multe tipuri de salariați este și anul acesta diferențiată, ca urmare a unor modificări recente ale legislației fiscale, privite și în contextul celor trei salarii minime obligatorii pe care le avem în vigoare de la început de an. A rămas aplicabil, în continuare, sistemul de calcul de la contractele part time și avem unele reduceri și scutiri noi pentru angajații din domeniul construcțiilor. Citește articolul
Apariția unui salariu minim brut diferențiat pentru domeniul construcțiilor a adus numeroase probleme pentru mediul de afaceri. Una dintre ele este că angajatorii nu știu dacă acesta trebuie asigurat tuturor angajaților sau doar celor ale căror activități sunt strâns legate de domeniul construcțiilor. Răspunsul e simplu: toți trebuie să primească 3.000 de lei brut. Nu există excepții. Citește articolul
Guvernul a stabilit recent că, în domeniul construcțiilor, în anul 2019 se aplică un salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei. Deoarece în spațiul public au apărut unele nelămuriri, am decis să explicăm cititorilor dacă acest salariu minim diferențiat este obligatoriu sau nu pentru companiile din domeniul construcțiilor. În acest sens, avem atât opinia unor specialiști de la EY România, cât și poziția oficială a Inspecției Muncii. Citește articolul
O micșorare a contribuției la pensii (CAS) pentru unii dintre salariații sectorului de construcții a intrat în vigoare la 1 ianuarie și reprezintă exact procentul care merge la Pilonul II de pensii. Citește articolul
La stabilirea contribuțiilor sociale pentru salariile din contractele cu timp parțial se ține seama de salariul minim brut prevăzută pentru categoria de persoane pentru care se datorează contribuția, după cum prevede o recentă modificare a legislației fiscale. De la caz la caz, asta înseamnă fie raportarea la salariului minim de 2.080 de lei, fie la salariul minim diferențiat pentru studii superioare de 2.350 de lei sau chiar la salariul minim de 3.000 de lei din construcții. În aceste din urmă situații, angajatorii vor înregistra costuri mai ridicate, din moment ce ei suportă o parte bună din contribuțiile pentru acești salariați cu normă parțială. Citește articolul
Anul 2019 ne-a adus trei salarii minime diferite, conform legislației în vigoare. Astfel, avem salariul minim brut pe țară, salariul minim brut diferențiat pentru studii și salariul minim diferențiat pentru domeniul construcțiilor. Angajatorii care nu le respectă riscă să fie amendați cu mii de lei. Citește articolul
De la 1 ianuarie 2019, angajații din domeniul construcțiilor vor avea cel mai mare salariu minim brut, conform legii, din România. Mai exact, este vorba de un salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei. Citește articolul