Majorarea salariului minim prin hotărâre de Guvern implică mai multe formalități pe care angajatorii le au de făcut, respectiv schimbarea salariului minim pentru cei care îl primesc deja, precum și raportarea modificării în Revisal. Dacă prima trebuia deja bifată până la debutul noului an, pentru modificarea din Revisal mai e timp până pe 31. Citește articolul
Anul 2023 începe cu creșterea salariului minim atât în toate sectoarele de activitate, dar cea mai mare creștere o înregistrează sectorul construcțiilor. Astfel, avem în 2023 un salariu minim de 3.000 de lei și unul de 4.000 de lei, precum și un beneficiu de netaxare la salariul de 3.000 de lei care se va aplica tot anul acesta atâta timp cât nivelul salarial rămâne neschimbat. Citește articolul
Anul 2023 înseamnă menținerea setului de facilități fiscale pentru domeniul construcțiilor, dar cu condiția acordării unui salariu minim cu o treime mai mare decât cel actual. Desigur, firmele din sector nu au opțiunea de a majora salariul - sunt obligate. În plus, Guvernul a decis să restrângă, printr-o ordonanță dată în vară, sfera de aplicare a acestor facilități doar la contractele de muncă. Citește articolul
În sectorul construcțiilor vom avea, din 2023, cel mai mare salariu minim în vigoare: 4.000 de lei, cu o treime mai mare decât cel stabilit și acordat în ultimii doi ani. Creșterea trebuie acordată însă și de cei care obțin mai puține sau, în unele luni, chiar deloc venituri din activitățile din sectorul construcțiilor. Și trebuie acordată tuturor angajaților care prestează în acest sector. Citește articolul
Salariul minim în construcții va crește, de la 1 ianuarie, de la 3.000 la 4.000 de lei, o arată o recentă ordonanță de urgență adoptată de Guvern, dar nu avem o creștere prevăzută și pentru sectorul agro-alimentar. Citește articolul
În data de 7 iunie este celebrată Ziua mondială a salariului minim pe economie. Salariul minim pe economie reprezintă valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea țării respective permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. În contextul în care, de la 1 iunie, au apărut o serie de modificări pe piața muncii din România în legătură cu salariul minim brut pe țară, reluăm cele mai importante informații. Citește articolul
Eroarea făcută marți de ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, legată de valoarea salariului minim net aduce în discuție un lucru pe care puțini oameni îl știu: salariul minim brut are mai multe valori, iar valoarea netă este diferită în funcție de o serie de factori. Citește articolul
O propunere legislativă care vizează reintroducerea coeficienților de salarizare în legislație a fost respinsă luni la Senat, în calitatea acestuia de primă Cameră parlamentară. Votul negativ al senatorilor vine după ce, în vara lui 2020, propunerea legislativă ce trecuse de Parlament cu puțin timp înainte a fost declarată neconstituțională, pentru că parlamentarii n-au indicat sursa de finanțare pentru măsură. Potrivit documentului, coeficienții minimali de ierarhizare salarială ar fi aplicabili pentru toate categoriile de salariați încadrați pe funcții pentru care e obligatoriu un nivel de calificare și ar urca până la nivelul 2, în cazul studiilor superioare. Citește articolul
Construirea de nave și structuri plutitoare ar urma să devină o activitate pentru care se aplică facilitățile fiscale actuale din domeniul construcțiilor, conform unui proiect de lege ajuns recent la Senat. Totodată, pentru construirea de nave și structuri plutitoare ar urma să se aplice și salariul minim brut diferențiat de 3.000 de lei. Citește articolul
Angajații din România pot fi remunerați la locul de muncă în funcție de studiile pe care le au, însă numai în anumite condiții prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, dacă un viitor angajat are studii superioare, acest lucru nu înseamnă că obligatoriu salariul său va fi mai mare. Diferențierea salarială intervine atunci când, pentru poziția ocupată, există condiția potrivit căreia angajatul trebuie să aibă studii superioare relevante domeniului în care lucrează. Citește articolul