ACCES PREMIUM
Detașarea presupune ca un salariat să lucreze temporar pentru un alt angajator, iar Codul muncii stabilește garanții pentru respectarea drepturilor acestuia. Angajatorul la care este detașat trebuie să asigure un mediu de muncă conform legii și să intervină în cazul încălcării drepturilor. Salariatul trebuie să cunoască și să respecte regulamentul intern al angajatorului temporar și să se adreseze acestuia în caz de încălcare a drepturilor. Iar angajatorul care a dispus detașarea trebuie să păstreze legătura cu salariatul și are responsabilitatea de a interveni în cazul încălcării drepturilor acestuia (dacă angajatorul temporar nu ia măsuri).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recenta metodologie privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă pune un accent deosebit pe crearea unui cadru de lucru sigur și respectuos pentru toți angajații. Însă se aplică această metodologie și în cazul hărțuirii provenite de la terți, cum ar fi clienții sau partenerii de afaceri? Răspunsul este unul afirmativ, iar procedurile detaliate se aplică în mod egal, indiferent de sursa comportamentului inadecvat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
23 Octombrie 2023
|
3133
| Timp de citire: 4 min.
Vestea că profesioniștii din domeniul relațiilor de muncă vor avea încă un „teanc” de hârtii de întocmit și/sau de actualizat ulterior este una care, la prima vedere, nu poate fi deloc fericită, ci dimpotrivă, însă astfel de momente evidențiază modul superficial în care alegem să privim actele normative și faptul că ne-am îndepărtat deja de scopul lor. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă a fost adoptat joia trecută de Guvern, după ce acesta fusese pus în dezbatere anul trecut, iar marți a fost în sfârșit oficializat. Noua metodologie trebuie folosită de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajații victime ale hărțuirii la locul de muncă pot obține obligarea angajatorului la plata a unor daune compensatorii și morale, dar administrarea probatoriului și întinderea reparațiilor se pot stabili doar de către instanță. Spre deosebire de despăgubirile materiale însă, despăgubirile morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată și nu există niște criterii legale de determinare. Ca atare, ele pot fi oferite sau nu, sau pot fi oferite în cuantum mai mic decât se aștepta angajatul prejudiciat. Pentru angajatori, esențial este, în cazul producerii faptelor de hărțuire, să nu rămână pasivi în fața sesizărilor victimei și să ia măsurile cuvenite. În caz contrar, chiar angajatorii vor datora despăgubirile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reglementarea privind hărțuirea la locul de muncă are nevoie de uniformizare, de detalieri și clarificări care să ofere victimelor suportul necesar și suficient, dar și autorităților responsabile prevederi clare cu privire la cum și când să acționeze. Într-un raport dedicat, Avocatul Poporului face câteva propuneri legislative și administrative în domeniul hărțuirii și violenței la locul de muncă, constatând că legislația existentă la nivel național, așa cum arată în momentul de față, mai mult încurcă decât să ajute.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lipsa unei proceduri împotriva hărțuirii morale sau a discriminării la locul de muncă nu le poate aduce angajatorilor doar o amendă, care în unele cazuri poate ajunge și la 200.000 de lei, sau daune-interese în cazul în unei decizii judecătorești, însă poate duce chiar și la o reputație proastă ca angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 