Realitățile din piața muncii ne surprind, în mod neplăcut, iar cel mai grav este că ele tind să devină o „normalitatea nouă”, cea în care echilibrul, buna-credință și responsabilitatea rămân pe hârtie, iar în practică se aplică o singură regulă: nicio regulă. Citește articolul
Creșterea obligatorie „a salariilor minime cu vechime” de la 1 ianuarie și aplicarea beneficiului de netaxare la cei 200 de lei din salariul minim își dau întâlnire momentan într-o discuție destul de complicată: pe de o parte, legea îi forțează pe angajatori să crească acele salarii, iar nu cu sume derizorii, dar, pe de altă parte, din cauza acelui beneficiu de netaxare, angajatorii trebuie să acorde câte cel puțin 150 de lei per angajat ca să ajungă la netul pe care îl au aceștia acum. Citește articolul
Directiva europeană care stabilește salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) trebuie transpusă în legislațiile naționale până la 15 noiembrie 2024. Asta înseamnă că, până atunci, România trebuie să pună la punct un mecanism obiectiv și transparent pentru stabilirea salariului minim, care să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și productivitatea la nivel național și dezideratul de a asigura un nivel de trai decent celor extrem de numeroși care sunt plătiți la nivelul minimului pe economie. E nevoie însă de consultări reale și implicarea mai mare a partenerilor sociali în procesul de stabilire a salariului minim, dar și de respectarea unui calendar anual de revizuire a acestui salariu minim, care să garanteze mediului de afaceri predictibilitate mai mare de la un an la altul. Într-o analiză trimisă Ministerului Muncii, se arată că un scenariu recomandabil de creștere salarială pentru 2024 ar însemna o majorare între 5,8 și 10%. Citește articolul
Obligația de a majora salariile celor plătiți cu minimul pe economie mai mult de 24 de luni începe să-și producă efectele, practic, de la 1 ianuarie anul viitor. Asta înseamnă negocieri cu angajații pentru a crește salariile, iar aici vorbim de nivelul salariului de bază, iar nu de adăugarea unor beneficii extra, indiferent de tipul de contract încheiat. Nu se poate realiza majorarea salariilor prin decizii unilaterale ale angajatorilor. Citește articolul
Ministerul Muncii a pus miercuri în dezbatere proiectul de ordonanță de urgență privind majorarea salariului minim în construcții la 4.500 de lei, pe care redacția noastră îl prezenta pe surse acum câteva zile. Deși proiectul fusese pus pe ordinea de zi în ședința de Guvern azi, el a fost eliminat pentru că, în forma actuală și în contextul eliminării scutirii la CASS (contribuția la sănătate), salariile minime nete din construcții ar fi ajuns să se diminueze. Același proiect mai prevedea și posibilitatea creșterii salariului din agricultură la 3.500 de lei, odată cu creșterea salariului minim general aplicabil, precum și abrogarea beneficiului de netaxare pentru cei 200 de lei la salariul minim. Citește articolul
Cu tot cu majorarea din octombrie a salariului minim, precum și cu o eventuală altă majorare din prima parte a anului viitor, unora dintre angajații care sunt actualmente plătiți cu minimul pe economie va trebui să le crească salariile peste nivelul acesta. E vorba, mai exact, de dreptul angajaților de a nu fi ținuți pe minimul pe economie mai mult de doi ani de către același angajator. Citește articolul
Guvernul și-a propus să urce treptat salariul minim până în 2025, atingând valoarea de 3.900 de lei în 2024, iar zilele trecute a apărut în presa centrală ideea că este luată în calcul o primă creștere chiar toamna asta, adică mai devreme cu aproape jumătate de an decât se așteptau antreprenorii. Vestea îi determină pe antreprenori să caute soluții precum majorarea prețurilor, reducerea personalului sau chiar închiderea afacerilor, ne arată un sondaj. Doar că implementarea venitului minim european până în 2024 este o prioritate pentru România, care, deși a crescut salariul minim în ultimii ani, se află încă în coada clasamentului european la acest capitol. Citește articolul
O ordonanță ce a modificat Codul muncii acum aproape doi ani a stabilit că angajații pot fi plătiți cel mult 24 de luni cu salariul minim brut pe țară, după această perioadă angajatorii fiind nevoiți să le mărească salariile. Pentru că prevederea vizează și contractele în derulare la 1 ianuarie 2022, acele contracte care sunt încă în derulare la 1 ianuarie 2024 vor trebui să aibă salarii peste nivelul minimului stabilit prin hotărâre de Guvern. Desigur, termenul de doi ani nu a fost ales aleatoriu, având legătură cu perioada la care angajatorii ar trebui să-și formeze profesional angajații, indiferent de postul pe care activează. Citește articolul
Printr-o prevedere introdusă în 2021 în Codul muncii, s-a stabilit o așa-zisă interdicție pentru angajatori de a menține mai mult de doi ani un angajat pe minimul pe economie, fiind obligatorie o majorare salarială după cei doi ani de muncă la acest nivel salarial. Cei doi ani „se numără” începând cu anul 2022, or, asta înseamnă că angajatorii care la 1 ianuarie 2022 aveau angajați cu minimul pe economie și îi vor avea la acest nivel salarial până la începutul lui 2024, vor trebui să le majoreze salariile începând cu acel an. Citește articolul