Pentru a funcționa eficient, orice companie, indiferent de structura societară, are nevoie de stabilitatea capitalului social și a resurselor generatoare de venituri. Orice factor de impact cu potențial negativ, fie și temporar, asupra acestor resurse, poate genera dezechilibre majore asupra bunei desfășurări a afacerii și evoluției companiei. Un astfel de efect este generat, spre exemplu, de dispunerea măsurilor asigurătorii de către organele judiciare penale, procuror/ judecător/ instanța de judecată, în cadrul procesului penal. În practică, absența unei reacții eficiente pentru ridicarea/ restrângerea acestor măsuri poate conduce la situații în care o companie să fie „condamnată” la insolvență mult înainte de a fi condamnată sau achitată în procesul penal în care este parte. Citește articolul
În cadrul executării silite, datornicii își pot vinde bunurile și la un preț sub cel de evaluare, conform unei ordonanțe recent intrate în vigoare, însă numai dacă se acoperă creanțele fiscale (plus accesoriile și cheltuielile de executare). Până acum, vânzarea bunurilor sechestrate se putea face de către datornic, prin înțelegerea părților, numai la un preț cel puțin egal cu cel de evaluare. Citește articolul
În cadrul procedurii de executare silită, organele fiscale locale au, conform legii, pentru obligațiile bugetare, și calitatea de organ de executare, astfel că pot pune sechestru pe diverse bunuri aflate în proprietatea unui contribuabil care nu și-a achitat obligațiile bugetare sau fiscale până la data aplicării sechestrului. Apoi, valorificarea bunurilor sechestrate se poate face cu prioritate prin vânzarea la licitație, iar, în acest sens, pentru o identificare mai facilă a sumelor plătite și încasate, aferente fiecărui bun, inclusiv ofertanții pentru plata taxei de participare la licitație și cumpărătorii pentru plata prețului rezultat în urma valorificării bunurilor respective trebuie, de-acum, să completeze, pe documentele emise în acest sens, numărul de evidență a plății, adică acel număr unic aferent tranzacției, potrivit unui ordin oficializat luni de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Citește articolul
Măsurile asigurătorii, precum poprirea şi sechestrul asigurător, au, mai nou, un termen de valabilitate de maximum 3 luni de la data comunicării sesizării penale, pentru ca organele de urmărire penală să aibă timp, în această perioadă, să instituie propriile măsuri asigurătorii, potrivit unei ordonanțe de modificare a Codului de procedură fiscală care a intrat în vigoare vineri. Noua reglementare vine pe fondul neconstituționalității prevederilor care includeau aceste aspecte, prevederi ce și-au încetat oricum aplicabilitatea odată cu o decizie din 2019 a Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul
Cadrul legal al executării silite a datoriilor fiscale și al măsurilor asigurătorii fiscale (popririle și sechestrele) a fost modificat în anul încheiat recent. De exemplu, a fost introdus e-Popriri, au apărut modificări privind poprirea în contul datoriilor fiscale ce impun noi obligații nu doar băncilor, ci și altor terți popriți, s-a stabilit că și contractele de credit încheiate online sunt titluri executorii, chiar dacă nu-s semnate și că persoanele fizice autorizate (PFA) vor răspunde cu bunurile personale dacă nu pot acoperi datoriile din banii afacerii. Citește articolul
Bunurile indisponibilizate în procese penale și care sunt scoase la licitație pot fi obținute, de acum, și online. Organizarea licitațiilor pentru asemenea bunuri, pe internet, va ajuta, pe termen scurt, cu respectarea măsurilor de distanțare socială. Pe termen mediu și lung, va contribui la organizarea unui cadru transparent pentru desfășurarea unor asemenea proceduri, conform Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituția care se ocupă cu organizarea unor asemenea licitații precum cele menționate mai sus. Citește articolul
În contextul economic din ce în ce mai dificil din țara noastră, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a decis recent să ia, pe toată perioada în care se aplică starea de urgență, unele măsuri ce vin în ajutorul firmelor și nu numai, inclusiv amânarea depunerii declarației privind obligațiile la Fondul pentru mediu. Citește articolul
Măsurile asigurătorii fiscale (popririle și sechestrele) dispuse fără existența unei creanțe fiscale nu vor mai putea fi menținute pe o durată de timp echivalentă cu întinderea procesului penal (cum s-a întâmplat până acum), a reținut Curtea Constituțională (CCR). Practic, până acum era posibil să se ajungă la situația în care o firmă, fără să îi fie emis un titlu de creanță fiscală de către Fisc, ajungea să i se pună poprire pe conturi, de exemplu, pe o perioadă ce se putea întinde și pe câțiva ani. O astfel de situație era posibilă din cauză că durata măsurilor asigurătorii fiscale putea fi legată de durata unui proces penal, în condițiile în care organul fiscal este obligat să informeze organul penal ori de câte ori, în urma inspecției fiscale, constată fapte care ar putea fi infracțiuni. Citește articolul
În data de 21.01.2020, pe site-ul Curții Constituționale a României (CCR) s-a publicat motivarea Deciziei nr. 51/2019, soluție prin care s-a decis declararea neconstituționalității art. 213 alin. 8 din Codul de procedură fiscală, atât în forma anterioară modificării survenite prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, cât și în forma sa ulterioară, astfel cum acest articol fusese modificat prin același act normativ. Citește articolul
Specialiștii în fiscalitate de la NNDKP salută decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) prin care s-a decis că prelungirea nedeterminată a popririlor și a sechestrelor, atunci când există procese penale aferente, este neconstituțională. Practic, prelungirea măsurilor asigurătorii pe întreaga durată a proceselor poate duce firmele în faliment. Iar ulterior, chiar dacă deciziile instanțelor sunt în favoarea companiilor, o reparare a răului deja făcut este greu de realizat. Citește articolul