ACCES PREMIUM

Opinie Propunerea de modificare a metodologiei privind hărțuirea la locul de muncă e redundantă și arată o preocupare de formă a Ministerului Educației

Printr-un proiect pus în dezbatere săptămâna trecută, se dorește modificarea metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă. Autorii propunerii de modificare sunt cei de la Ministerul Educației, care, fără să explice de ce metodologia actuală nu li se aplică instituțiilor de învățământ (li se aplică - n.red.), prezintă un text pe alocuri redundant, pe alocuri problematic. O scurtă analiză: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Organizația Internațională a Muncii indică 15 cazuri care pot constitui violență și hărțuire în procesele de învățare și formare și la locul de muncă

Violența, hărțuirea și discriminarea afectează grav dreptul la muncă și demnitatea angajaților, iar Organizația Internațională a Muncii (OIM) a identificat 15 situații în care lucrătorii pot suferi aceste abuzuri în mediul profesional. Deși există reglementări legale care interzic astfel de comportamente, aplicarea efectivă a acestora rămâne problematică, iar cadrul legislativ actual nu asigură o protecție suficientă pentru un mediu de muncă liber de hărțuire, conform Convenției OIM 190/2019. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Nu e hărțuire când angajatorul ia măsuri disciplinare rezonabile, dar ce înseamnă asta, mai exact?

Sancționarea discplinară e o prerogativă a angajatorului, iar aplicarea de măsuri disciplinare rezonabile nu reprezintă o formă de hărțuire împotriva angajatului, potrivit legii. Cum definim însă acest termen? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Solicitarea unor rapoarte zilnice de activitate și schimbarea bruscă a politicilor companiei nu reprezintă, prin ele însele, forme de hărțuire a unui angajat

Considerarea unor acte sau fapte ca forme de hărțuire e supusă adesea subiectivismului: un angajat, de exemplu, se consideră hărțuit de superiorul ierarhic când i se cer anumite lucruri care, în istoricul raportului de muncă, nu mai fuseseră cerute - raportări cu privire la activitatea zilnică, prezența obligatorie la anumite ședințe, respectarea unor fluxuri de comunicare ș.a.m.d.. De anul acesta însă, reglementările în zona de hărțuire „s-au cristalizat” într-o metodologie care surprinde, chiar dacă cu titlu de exemplu, câteva comportamente care nu pot fi considerate hărțuire la locul de muncă și care izvorăsc din dreptul angajatorului de a-și organiza activitatea și business-ul așa cum consideră necesar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Angajatorii sunt obligați să desemneze un responsabil pentru situațiile de hărțuire. Când e nevoie de o comisie întreagă?

Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă se aplică atât în sectorul public, cât și în cel privat și impune obligații angajatorilor pentru a crea un mediu de lucru sigur și respectuos. Din 17 aprilie, angajatorii nu mai pot invocat motive pentru lipsa metodologiei conforme cu noua reglementare. Aceasta prevede, printre altele, inclusiv numirea unei persoane responsabile sau a unei comisii pentru primirea și soluționarea plângerilor/sesizărilor, dar nu se oferă precizări cu privire la numărul exact de angajați sau funcționari pentru a decide între un responsabil unic sau o comisie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Ce efecte va avea ratificarea Convenției privind eliminarea hărțuirii și violenței la locul de muncă și la ce ar trebui să se aștepte angajatorii

România a ratificat recent Convenția privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, ce a fost adoptată la Geneva, de Organizația Internațională a Muncii, în urmă cu câțiva ani. Demersul vine pe fondul existenței unei legislații autohtone neomogene și creează premisele unei legiferări coerente în materie. Discutăm astăzi despre acest subiect cu Anca Iulia Zegrean de la Biriș Goran. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Legea de ratificare a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii a fost oficializată

România a ratificat recent Convenția nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, legea de ratificare fiind publicată marți în Monitorul Oficial și urmând să se aplice din această săptămână. Odată ce statul român își asumă termenii convenției, își asumă și obligația de a legifera mai bine în domeniul hărțuirii în domeniul muncii, acum împărțit în mai multe acte normative și relativ greu de urmărit, dar și de a asigura aplicarea legii la toate nivelurile, inclusiv în privința accesului victimelor la proceduri de raportare și soluționare a litigiilor sigure și eficace. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noi obligații pentru angajatori în 2024

Reminder Hărțuirea la locul de muncă: mai sunt două săptămâni în care angajatorii să-și pună la punct procedurile interne și să desemneze responsabilii

Deși metodologia privind hărțuirea la locul de muncă a apărut toamna trecută, angajatorilor li s-a oferit un termen de șase luni pentru a alinia prevederile interne cu noua reglementare. Din 17 aprilie 2024, angajatorii vor trebui să arate inspectorilor de muncă și cum aplică această metodologie, care sunt responsabilii și că sunt preocupați activ de prevenirea acestor comportamente la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Modificarea Codului muncii și reglementarea criteriilor pentru definirea salariului minim, priorități ale Guvernului în 2024. Ce alte acte din zona muncii vor fi modificate

Transpunerea directivei privind salariul minim este prioritatea legislativă a Guvernului primăvara aceasta, aflăm dintr-un document care arată cu ce se vor ocupa ministerele anul acesta în materie de reglementări cu impact. Codul muncii și mai multe legi din domeniu vor fi modificate pentru a reflecta ratificarea Convenției privind hărțuirea, iar anul acesta, cel târziu în toamnă, ar trebui să avem în dezbatere și un proiect de act normativ care reglementează cardul european pentru dizabilitate. Statutul polițistului va fi modificat, la fel și cel al cadrelor militare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

N-ar trebui să ne concentrăm doar pe ghidul privind hărțuirea când vorbim de prevenirea și combaterea acestui fenomen la locul de muncă

A ne concentra exclusiv pe ghidul privind hărțuirea morală și pe criteriul de sex la locul de muncă este insuficient pentru a putea preveni și combate întregul fenomen al hărțuirii și violenței la locul de muncă. De exemplu, din metodologia publicată anul trecut lipsesc termeni importanți, precum cel de victimizare, dar pe care îi regăsim definiți în alte legi. Pentru moment însă, ghidul este un „început” consistent pentru mediile de lucru complet străine de înțelegerea hărțuirii. Reglementările în domeniu vor evolua însă, într-un viitor nu foarte îndepărtat. Citește articolul