ACCES PREMIUM
Modificările aduse recent Metodologiei privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă consolidează măsurile de protecție, introducând posibilitatea raportării anonime a cazurilor și obligația angajatorilor de a implementa proceduri de verificare și suport pentru victime. Deși reprezintă un pas înainte, aceste schimbări pot genera provocări practice pentru companii. Despre noile prevederi ne-a povestit mai multe Cristina Mihai, avocat Țuca Zbârcea & Asociații, care recomandă actualizarea politicilor interne anti-hărțuire, implementarea unor soluții tehnice pentru raportarea anonimă (platforme online securizate, cutii pentru sesizări, linii telefonice dedicate) și desemnarea unor angajați responsabili cu oferirea de suport și îndrumare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cadrul legislativ actual abordează deja riscurile psihosociale și epuizarea la locul de muncă. Stresul și burnout-ul sunt recunoscute ca forme de hărțuire morală în lege, iar angajatorii au obligația legală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor „în toate aspectele”. Încă din 2005 stresul ocupațional era identificat drept a doua cea mai frecventă problemă de sănătate în UE, iar din 2013 există un ghid specializat în România pentru evaluarea riscurilor psihosociale. Problemele actuale derivă nu din lipsa reglementărilor, ci din nerespectarea celor existente privind limitarea timpului de muncă și asigurarea perioadelor de repaus, între altele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând din acest an, angajatorii cu obligația de a angaja persoane cu dizabilități trebuie să colaboreze cu cel puțin trei ONG-uri pentru a facilita recrutarea acestora și să raporteze anual situația angajărilor. În plus, noi reglementări impun măsuri suplimentare în demersurile de prevenire a hărțuirii la locul de muncă, inclusiv facilitarea posibilității de a depune plângeri anonime. De asemenea, luna trecută s-au oficializat normele pentru decontarea ochelarilor de vedere pentru angajații din sectorul public și a fost stabilit un mecanism de actualizare a salariului minim brut pe țară, bazat pe inflație și productivitatea muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Anul curent se anunță unul deosebit de important în ceea ce privește adresarea fenomenului hărțuirii la locul de muncă: până la acest moment avem în față nu doar un set de modificări legislative recent oficializate și care le dau deja de lucru tuturor angajatorilor, ci și un proiect care va fi oficializat cu certitudine tot anul acesta. Cum le abordăm?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii va suferi modificări anul acesta pentru a ratifica Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii în muncă, clarificând faptul că nu este necesară repetarea faptelor pentru a putea vorbi de hărțuire. Proiectul de lege, aflat în dezbatere, vizează recunoașterea hărțuirii morale chiar și în cazul unor acte izolate, contrar practicilor conturate până acum, în care s-a pretins un caracter sistematic sau o întindere minimă a faptelor. Această schimbare este considerată un câștig important pentru victimele hărțuirii, care se confruntau cu dificultăți în a dovedi prejudiciul suferit din cauza interpretărilor restrictive făcute de unele instanțe. Rămâne de văzut dacă forma actuală a proiectului va fi menținută de Parlament.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cadrul legislativ privind combaterea discriminării și hărțuirii la locul de muncă este complex și stufos, cu nu mai puțin de cinci acte normative care se suprapun parțial. Dincolo de dificultatea inerentă gestionării unor astfel de evenimente, angajatorii sunt obligați să navigheze într-un context legislativ incoerent, actele normative aplicabile nereușind nici măcar să ofere definiții unitare ale conceptelor de hărțuire și discriminare. Ca urmare conformarea cu legea s-a transformat într-un deziderat greu de atins, dar nu imposibil, câtă vreme sunt urmărite și implementate, eficient și la timp, toate modificările legislative relevante. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși obligația companiilor de a implementa politici împotriva hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă vine, în teorie, cu instrucțiuni aparent detaliate și clare, în realitate, ea ridică probleme practice de implementare. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Propunerile recente de completare a legislației în zona prevenirii și combaterii faptelor de hărțuire la locul de muncă sunt un efort necesar în ideea atingerii scopului unor prevederi deja existente, dar aplicate problematic în practică. De pildă, faptul că nu va mai necesar să se dovedească gradul de repetare sau caracterul sistematic al faptelor pentru a putea vorbi de fapte de hărțuire morală la locul de muncă sau precizarea expresă a atribuțiilor inspectorilor de muncă în această zonă de reglementare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă a fost modificată începând de azi, extinzându-se aplicabilitatea acesteia și în domeniul educației (prevederi exprese), pentru a crea un mediu sigur pentru elevi și studenți. Noile reglementări impun tuturor angajatorilor, inclusiv celor privați, să adopte proceduri de suport pentru victime și să ofere consiliere, iar victimele pot depune acum sesizări scrise fără a fi necesară semnătura olografă, aspect ce nu era prevăzut anterior.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii, Legea sănătății și securității în muncă (SSM), precum și Legea ce guvernează activitatea Inspecției Muncii vor fi completate cu prevederi în contextul ratificării unei convenții în materie de prevenire a violenței și hărțuirii în relațiile de muncă. Vorbim de impunerea unor noi obligații, dar și de drepturi pe care angajații - victime ale diferitelor forme de hărțuire sau violență la locul de muncă le vor avea în curând, precum dreptul la modificarea locului/felului muncii ori la oferirea unor libere plătite. Angajatorii vor trebui să respecte noile prevederi, riscând altfel amenzi de până la 10.000 de lei.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
PwC România 
Schoenherr și Asociații 
