ACCES GRATUIT
Obligația de a publica lista datornicilor persoane fizice de către Fisc este constituțională, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), publicată recent în Monitorul Oficial. Deși, conform legii, această listă nu se mai publică încă din anul 2019, CCR a constatat că publicarea ei era o practică acceptabilă. Totuși, din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), pentru a se reveni la această listă, este nevoie, conform specialiștilor, de modificarea legii, mai ales că s-a demonstrat că sumele datorate statului au putut fi recuperate și fără ea.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, recent, în cazul unei plângeri împotriva Ungariei, legislația acesteia cu privire la publicarea numelui celor care au datorii fiscale ce depășesc o anumită sumă și nu le plătesc, precum și practica administrativă maghiară, în această privință. Deși informațiile respective erau publice (apărând pe pagina de internet a Fiscului maghiar), Curtea nu a considerat că acest lucru încalcă, în mod necesar, obligațiile pe care le au statele în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului (mai ales obligația de a respecta dreptul la viață privată al persoanelor vizate, prin raportare la protecția intimității acelor persoane).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Jurisprudență CEDO
Cu câteva zile în urmă, cineva din Spania fusese sancționat pentru că și-a instalat pe casă niște camere video inactive, dar pe care le folosea pentru a le crea senzația celor care treceau pe acolo că erau filmați (deși, în realitate, acest lucru nu avusese loc). S-a considerat că senzația de supraveghere continuă le crease celor vizați o stare psihică de intimidare, lucru care a dus încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Dincolo de controversele pe care le-ar putea genera amenda aplicată, merită mers puțin mai departe și arătat în ce măsură integritatea psihică și fizică sunt apărate de instrumente juridice europene, în afara GDPR - iar, mai jos, mă voi referi la garanțiile acordate în sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Deși a fost oficializată, recent, o lege prin care fapte considerate antițigăniste, precum manifestări verbale sau fizice împotriva romilor, motivate de ură împotriva acestora, urmează să fie sancționate, cadrul legal prin care sunt apărate drepturile unor asemenea minorități nu e nou. De fapt, există mai multe instrumente care apăruseră înaintea noilor reguli pentru sancționarea faptelor antițigăniste și care au fost concepute pentru apărarea drepturilor romilor. Printre acestea se numără și sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. În cele ce urmează, mă voi referi la trei cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru că nu a respectat obligațiile pe care le are în temeiul Convenției, în ceea ce privește relațiile cu romii.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Într-o hotărâre dată chiar împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a considerat că statul român și-a încălcat obligațiile pe care le are în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce privește persoanele „transgender”. În concret, instanțele române au refuzat să le recunoască schimbarea de sex la două femei care nu au trecut printr-o operație, în acest sens. Cu alte cuvinte, cele două și-au păstrat caracteristicile biologice feminine, cu care s-au născut, dar se identificau ca bărbați.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Săptămâna trecută, România a notificat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire faptul că Guvernul a activat derogarea prevăzută în articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru îi va permite țării noastre să ia măsuri necesare în situații de urgență, măsuri care ar putea crea o ingerință (o limitare) în drepturile prevăzute de Convenție. Însă orice astfel de ingerință trebuie, în continuare, să fie justificată, astfel încât statul român este obligat să asigure respectarea drepturilor omului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O situație foarte frecventă în cadrul instituțiilor publice românești este lipsa de coordonare și de coerență în activitatea acestora în raport cu persoanele care le folosesc serviciile. În situații extreme, aceste persoane ar putea să primească inclusiv informații contradictorii cu privire la permisibilitatea anumitor comportamente/acte sau cu privire la îndeplinirea corectă a anumitor proceduri. Dacă acest lucru se întâmplă, statul român ar putea să fie sancționat în fața unor organisme supranaționale și să fie obligat să le plătească despăgubiri persoanelor prejudiciate.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a avut ocazia, recent, să se pronunțe asupra unei chestiuni sensibile în ceea ce privește relațiile de familie între părinți și copii. Mai exact, e vorba de posibilitatea de a-i limita unui părinte contactul cu copilul său, atunci când primul suferă de tulburări de personalitate. Într-o astfel de situație, Curtea consideră că existența unor tulburări de personalitate, prin ele însele, nu sunt suficiente pentru a limita astfel de relații de familie. Este necesar să se arate, cu exactitate, cum ar afecta astfel de tulburări un copil, pentru a-i fi limitat contactul cu părintele său.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, după ce autoritățile nu au investigat corespunzător anumite fapte de violență domestică, printre care amenințări, posibile violențe fizice și posibile încălcări ale secretului corespondenței unei femei, din partea fostului soț al acesteia. Statul este obligat să îi plătescă persoanei ce a suferit încălcările Convenției zece mii de euro.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Și articolele pe teme de interes profesional pot fi protejate sub umbrela dreptului la liberă exprimare, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) într-un caz recent analizat. Concedierea unui salariat din cauză că scria articole pe o platformă din același domeniu cu cel în care lucra, pe motivul apărării intereselor business-ului care l-a angajat, este o măsură exagerată din perspectiva modului cum e apărată libertatea de exprimare.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Anca Cernat 
Alexandros Bakos 
Simona Voiculescu