Cazul unei salariate din domeniul HoReCa, ce a susținut că și-a prezentat demisia verbal și a fost încurajată să plece imediat, dar a fost ulterior concediată disciplinar pentru absențe nemotivate, oferă lecții valoroase atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Citește articolul
Litigiile de muncă ce privesc concedierea salariaților, mai ales a celor cu funcții de conducere, aduc adesea în discuție multiple aspecte de procedură și de fond, iar o recentă decizie Curții de Apel București oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt cântărite abaterile disciplinare, termenele procedurale și, nu în ultimul rând, dificultatea probării unor pretenții precum plata orelor suplimentare. Cazul, complex prin multitudinea acuzațiilor aduse unui manager de filială, demonstrează că, deși unele acuzații pot fi înlăturate pentru vicii de formă sau lipsă de probe, anumite fapte, considerate esențiale pentru rolul managerial pot justifica, în final, măsura extremă a desfacerii contractului individual de muncă. Citește articolul
Când vine vorba de sancționare disciplinară, angajatorii ar trebui să aibă o abordare echilibrată, evitând sancțiunile extreme în cazuri discutabile și respectând criteriile de legalitate, temeinicie și proporționalitate. O abatere disciplinară, chiar reală, nu justifică întotdeauna cea mai severă măsură, adică concedierea. Citește articolul
Avertizorul în interes public poate contesta măsurile ce reprezintă represalii determinate de raportarea sa internă sau externă ori de divulgarea publică pe care a făcut-o și poate cere, pe calea ordonanței președințiale, inclusiv suspendarea măsurilor ce reprezintă represalii. O astfel de măsură este și concedierea făcută imediat după raportarea angajatului. Citește articolul
O abatere disciplinară ar trebui să fie destul de gravă pentru a justifica o concediere sau, în orice caz, ar fi nevoie de abateri repetate. De asemenea, o faptă a angajatului ar trebui să se înscrie în rândul abaterilor prevăzute în contracte sau în regulamentul intern pentru a putea fi sancționată disciplinar. Ca atare, se poate considera inadmisibilă sancționarea unui angajat și cu atât mai puțin cu o sancțiune atât de dură precum e concedierea, atunci când compania nu a încadrat o faptă ca abatere disciplinară (gravă) sau a folosit formulări vagi și nespecifice pentru a arăta ce consideră ca fiind o abatere disciplinară. Citește articolul
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat că un angajat al unei bănci din Turcia a fost concediat în mod injust pentru că a trimis un e-mail în care critica metodele de management ale unui superior ierarhic. Prin această decizie, Curtea a subliniat importanța protejării libertății de exprimare a lucrătorilor chiar și în interiorul companiilor. Citește articolul
Interdicția de a concedia salariata gravidă este adesea văzută ca o chestiune absolută și luată ca atare prin raportare la orice fel de situație. În realitate, interdicția aceasta este nuanțată, fiind posibilă inclusiv concedierea disciplinară a salariatei gravide. Citește articolul
Chiar dacă în alte state se discută despre măsuri drastice luate împotriva celor care nu doresc să se întoarcă la munca de birou, adică inclusiv concedierea acestora, legislația noastră nu permite sancționarea angajaților care nu doresc să urmeze schimbarea de optică a angajatorului în materia muncii de acasă. Citește articolul
În urma unui protest spontan, participanții sunt sancționați disciplinar și unii dintre ei sunt chiar concediați. Angajatorul nu a putut să demonstreze însă instanței de judecată de ce a considerat că trebuie să aplice o sancțiune mai dură într-un caz. Citește articolul
Un angajat concediat disciplinar, care a primit o decizie de sancționare disciplinară destul de stufoasă, este indignat că aceasta n-a fost urmată și de o decizie de încetare a raportului de muncă și că trebuie „să defileze” cu decizia de sancționare, destul de stufoasă și deloc flatantă la adresa acestuia. În aceste condiții, susține fostul angajat, compania care l-a concediat ar fi procedat abuziv prin faptul că nu a vrut să-i mai dea o decizie, mai curată și mai succintă. Avem nevoie de două decizii în situația când se aplică sancțiunea de ultim rang, concedierea? Sau decizia de sancționare, cu toate elementele cerute de lege, e suficientă? Citește articolul