ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Răspunderea patrimonială: De la îndemnul „șefului” de a nu respecta legea, până la recuperarea prejudiciului de către angajatorul amendat

Relația de muncă implică subordonarea salariatului care prestează activitatea în beneficiul angajatorului său, însă autoritatea angajatorului nu presupune și ordine sau dispoziții nelegale și nici sarcini sau atribuții care nu sunt specifice postului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă. Evaziunea fiscală este prezentă, în continuare, la un nivel ridicat, iar sancțiunile sunt, de asemenea, destul de mari, scopul lor fiind de a descuraja acest fenomen. În cazul în care faptele sunt depistate și sunt aplicate sancțiuni, se ridică, desigur, problema responsabilității. Într-un caz concret, angajatul primește o dispoziție verbală de a nu respecta legea, vine controlul și aplică o amendă cu patru zerouri. Amenda e plătită, desigur, de angajator, însă imediat după acesta vrea să recupereze paguba de la angajat - iată de ce poate fi total îndreptățit să facă asta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sume de bani pe care angajatorii nu le pot cere angajaților

Angajatul prestează o activitate și pentru asta este plătit de către angajator conform contractului individual de muncă - așadar, în mod normal, într-o relație de muncă, banii circulă de la angajator către salariat, iar nu invers. Se poate întâmpla, totuși, ca angajatul să-i datoreze angajatorului anumite sume de bani: a primit sume de bani nedatorate, bunuri sau servicii la care nu avea dreptul; a produs o pagubă materială angajatorului; a încălcat o clauză de confidențialitate sau a plecat la scurt timp după ce angajatorul a investit în formarea sa. De fiecare dată, legea impune condiții stricte angajatorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii, publici sau privați, nu ar trebui să mai folosească decizia de imputare

Nu demult, printr-o decizie privind neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța privind răspunderea militarilor, Curtea Constituțională amintea că actualul Cod al muncii nu mai permite ca deciziile de imputare să fie folosite de angajatori pentru a opera rețineri salariale în urma daunelor produse de un angajat și că în lipsa acordului angajatului de a acoperi prejudiciul, angajatorul nu poate opera rețineri salariale pur și simplu. Decizia Curții reiterează faptul că nu mai există decizie de imputare, dar ea încă mai apare menționată în unele prevederi legale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Răspunderea angajaților și reținerile salariale: câteva aspecte privind acordul părților și clauzele nepermise

Recenta decizie a Curții Constituționale, prin care au fost declarate neconstituționale mai multe prevederi ce privesc răspunderea materială a militarilor -- între altele, fiind vizată inclusiv decizia de imputare -- ne oferă prilejul să reamintim câteva dintre aspectele importante ce privesc răspunderea patrimonială a angajaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CCR: Angajatorii nu pot folosi decizii de imputare în cazul pagubelor produse de angajați. În lipsa acordului lucrătorului, singura soluție de a face rețineri salariale e instanța

Într-o decizie privind neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța privind răspunderea militarilor, Curtea Constituțională a României (CCR) amintește că actualul Cod al muncii nu mai permite ca deciziile de imputare să fie folosite de angajatori pentru a opera rețineri salariale în urma daunelor produse de un angajat. Astfel, în lipsa acordului angajatului de a acoperi prejudiciul, exprimat în contextul libertății contractuale, angajatorul nu poate opera rețineri salariale decât cu ajutorul instanței de judecată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ar putea fi tras la răspundere un lucrător pentru daunele produse atunci când nu are contract de muncă?

Într-o relație de muncă legală, pagubele produse de un salariat, din vina și/sau în legătura cu munca sa, pot fi recuperate de către angajator prin atragerea răspunderii patrimoniale. Însă, în lipsa existenței și înregistrării unui contract individual de muncă, în situația în care un angajator vrea să recupereze daunele produse de un lucrător o poate face doar în instanță, ceea ce va duce la recunoașterea faptului că el însuși a săvârșit o contravenție. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum să construiești fișa postului astfel încât să poți recupera de la salariat pierderile apărute în timpul serviciului?

O fișă a postului care să cuprindă cât mai bine atribuțiile și sarcinile de serviciu, în mod specific și detaliat, nu în termeni generaliști și făcută „doar ca să fie”, poate ajuta firma, printre altele, să recupereze de la angajat prejudiciul cauzat de către acesta prin neîndeplinirea sarcinilor respective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

S-a stricat telefonul sau laptopul de serviciu: Când plătește angajatorul reparația și când salariatul

Salariatul care strică, din vina sa, telefonul sau laptopul primite de la angajator pentru a putea munci în interesul firmei poate fi obligat să suporte reparațiile pentru astfel de echipamente, dar în anumite condiții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Răspunderea patrimonială colectivă a salariaților față de angajator: Cum se stabilește modul în care răspunde fiecare

În cazul în care angajatorul a suferit un prejudiciu cauzat de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care fiecare a contribuit la producerea sa. Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Răspunderea salariaților: Care sunt condițiile recuperării, prin acord, a prejudiciului cauzat angajatorului

În situația în care s-a stabilit că există o legătură între prejudiciu și munca salariatului, dar și vinovăția acestuia, angajatorul poate recupera paguba produsă de acesta. Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților nu poate depăși echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie (pentru prejudiciile care depășesc acest prag, angajatorul se poate adresa instanței competente). În practică însă, cel puțin, la legătura dintre prejudiciu și munca salariatului trebuie avute în vedere mai multe aspecte la atragerea răspunderii. Citește articolul