În fața repetatelor afirmații cu privire la supradimensionarea aparatului bugetar, am un exemplu care arată fix contrariul: o instituție a statului, deosebit de importantă în ceea ce privește tocmai supravegherea respectării normelor ce privesc raporturile de muncă. Paradoxul României e că, în timp ce numărul salariaților din economia națională crește, Inspecția Muncii, instituția responsabilă cu supravegherea relațiilor de muncă, se confruntă cu o reducere drastică a personalului. Între 2009-2023, numărul inspectorilor de muncă a scăzut cu 27,7%, iar numărul controalelor efectuate s-a redus cu 63%. La București, situația este și mai gravă. Subfinanțarea sistematică a unei instituții esențiale pentru protecția lucrătorilor reflectă „o politică de eficientizare a cheltuirii banului public” ce afectează direct capacitatea statului de a asigura respectarea drepturilor angajaților. Citește articolul
Românii care lucrează în străinătate și se confruntă cu probleme la locul de muncă au la dispoziție mai multe opțiuni pentru a-și proteja drepturile. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Caraș-Severin a transmis recent un comunicat în care reamintește că, în cazul unui conflict de muncă cu angajatorul, salariații pot apela la autoritățile competente sau pot solicita sprijinul misiunilor diplomatice ale României. Citește articolul
În 2025, inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) vor concentra parte dintre acțiunile de monitorizare asupra întreprinderilor mici, cu 10-49 de angajați, ca parte a unui program de evaluare a respectării legislației privind prevenirea riscurilor profesionale, similar cu cele desfășurate pentru microîntreprinderi în 2023. Conform Anuarului Statistic al României, există aproape 60.000 de astfel de întreprinderi la nivel național, în contextul în care totalul IMM-urilor depășește 1.200.000. Coroborând cu faptul că avem o țintă destul de grea în ceea ce privește gradul de acoperire la nivel național a negocierilor colective și amintindu-ne de faptul că întreprinderile mici sunt obligate prin lege să demareze negocieri colective (obligația se naște de la zece lucrători în sus), ne putem aștepta ca în 2025 să vedem mai multe sancțiuni pentru cei care nu s-au achitat de obligație. Luna aceasta, avocatnet.ro organizează două evenimente dedicate negocierilor colective, disponibile pentru abonații premium complet. Citește articolul
În programul-cadru de acțiuni pentru 2025 al Inspecția Muncii apar campanii de verificare a respectării obligațiilor legale de către serviciile externe de prevenire și protecție, verificări la întreprinderile mici, precum și acțiuni de conștientizare cu privire la riscurile psihosociale ori cu privire la informarea legată de noul REGES Online. Continuarea campaniilor de verificare a condițiilor de muncă în construcții, combaterea muncii nedeclarate și informarea angajatorilor și angajaților cu privire la negocierile colective sunt, de asemenea, priorități pentru anul următor. Citește articolul
Pentru atingerea obiectivelor legii de transpunere a directivei privind salariul minim adecvat și pentru îmbunătățirea activității de control, Guvernul e obligat să suplimenteze numărul de inspectori de muncă în prima parte a anului viitor - o prevede chiar legea în discuție. În contextul în care la final de 2023 aveam cu 317 inspectori mai puțin decât în urmă cu zece ani, creșterea numărului de inspectori ar trebui să însemne că ajungem cel puțin la acel nivel de acum zece ani. Citește articolul
Inspecția Muncii a demarat o campanie națională de informare pentru angajatori și salariați, având ca scop conștientizarea obligației legale de eliberare a adeverințelor de vechime, în contextul creșterii numărului de petiții referitoare la dificultățile întâmpinate de foști salariați în obținerea acestor documente. Campania, care se va desfășura între 11 octombrie și 31 decembrie 2024, vizează informarea salariaților despre dreptul lor de a solicita adeverințele și obligativitatea angajatorilor de a le emite la încetarea contractului de muncă. Angajatorii au obligația de a elibera adeverințele la terminarea contractelor de muncă, precum și în alte contexte, actualilor și foștilor salariați. De multe ori, foștii lucrători sunt puși însă în dificultate în privința obținerii unor adeverințe în contextul în care angajatorii lor nu mai există. Citește articolul
Cadrul legal în vigoare stabilește că angajatorul are obligația de a elibera, la cererea angajatului, toate documentele necesare care atestă calitatea de salariat a acestuia, într-un termen de cel mult 15 zile de la data solicitării. Citește articolul
Salariul este elementul principal care trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă, alături de precizări clare privind valoarea acestuia, data plății, precum și modalitatea de plată, inclusiv dovada efectuării plății. Respectarea acestor criterii este obligatorie, iar în caz contrar, angajatorii pot suporta sancțiuni dure, în funcție de gravitatea încălcării obligațiilor prevăzute de legea muncii. Citește articolul
Dreptul unui angajat de a primi salariu este un drept reglementat la nivel internațional, adoptat atât prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și de alte Agenții specializate ale ONU, precum Organizația Internațională a Muncii. În România, situația neplății salariilor rămâne o problemă cu care mulți salariați se confruntă, ne arată datele din Raportul de Activitate al Inspecției Muncii pe anul 2023. Citește articolul
Contribuabilii pot beneficia de prevederile Legii prevenirii, ce le oferă posibilitatea de a remedia o serie de nereguli în termen de până la 90 de zile de la prima constatare, fără a li se aplica sancțiunea contravențională prevăzută de lege. Citește articolul