ACCES PREMIUM

Ce legătură există între majorarea salariului după 24 de luni de la angajare și formarea profesională?

Legislația muncii ilustrează echilibrul esențial între drepturile angajaților și obligațiile angajatorilor, promovând, printre altele, atât limitarea acordării salariului minim astfel încât să se împiedice menținerea la un nivel salarial scăzut pentru perioade lungi de timp, cât și participarea la programe de formare profesională. Aceste reglementări subliniază importanța dezvoltării continue a competențelor angajaților, care, prin investiția angajatorului în formare, pot justifica o creștere salarială după 24 de luni. Această abordare nu doar că îmbunătățește eficiența și adaptabilitatea pe piața muncii, dar contribuie și la stabilitatea relațiilor de muncă, oferind beneficii reciproce atât angajatorilor, cât și angajaților. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

Angajatorul mă poate cerceta pentru că refuz mărirea de 5% în schimbul muncii în weekenduri?

Codul muncii prevede că salariații cărora nu li se poate acorda repausul săptămânal sâmbăta și duminica pentru că ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității angajatorului, beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Deși e adevărat că codul nu precizează un nivel minim sau dacă acest spor se acordă procentual ori în sumă fixă, el face obiectul unei negocieri cu angajatorul, mai ales când paradigma de muncă se schimbă pe parcursul derulării unui contract. Astfel, angajatorul care-și dă seama că mai are nevoie de forță de muncă și în (unele) weekenduri trebuie să spere că angajații săi sunt de acord cu asta, dar și să se asigure că respectă legea în privința repausului săptămânal. Propunerea unei măriri salariale, care vine chiar însoțită de o amenințare cu cercetarea disciplinară în caz de refuz, este „soluția” pe care un angajator a găsit-o într-o atare situație. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt noutățile importante pentru angajatori de la 1 ianuarie 2024

Ianuarie aduce multe schimbări și în zona relațiilor de muncă, fie că vorbim strict de legislația aplicabilă în zona dreptului muncii, fie că vorbim de taxe - impuneri suplimentare, noi beneficii și câteva obligații importante pentru angajatori. Iată, pe scurt, sinteza noutăților aplicabile de la 1 ianuarie: Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Majorările salariale pentru angajații din domeniile sănătății și apărării și ordinii publice, oficiale

La scurt timp după ce a fost oficializată majorarea salarială pentru personalul din administrație, dată prin ordonanță de urgență, un alt un set de majorări salariale a apărut, printr-o ordonanță oficializată joi, de data aceasta pentru o parte din personalul din sectorul de sănătate și pentru a corecta niște diferențe salariale din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Perspectiva majorării salariilor celor cu minimul pe economie, în 2023. Ce înseamnă aplicarea beneficiului de netaxare, de fapt

În 2023, aplicarea beneficiului de netaxare pentru 200 de lei din salariul minim brut garantat în plată înseamnă că angajații plătiți cu minimul fie vor avea același salariu tot anul, fie vor încasa măriri care îl vor costa pe angajator mai mult decât în mod normal, adică dacă acest beneficiu nu s-ar aplica. În contextul în care principiul ar trebui să fie acela al negocierii salariilor, cu condiția ca niciunul să nu se situeze sub minimul garantat în plată, efectele nu tocmai pozitive, în ansamblu, create de acest beneficiu al celor 200 de lei netaxabili sunt vizibile ori de câte ori comparăm situația celor cu salarii apropiate sau când ne gândim la acordarea unor majorări salariale. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Sondaj: Paradox pe piața muncii - pe fondul unui deficit acut de forță de muncă, 81% dintre companii au în plan majorări salariale în 2022

Peste 25% dintre angajatorii aflați în căutare de talente spun că principala provocare cu care se confruntă în acest moment este slaba pregătire a candidaților care aplică la joburi, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România. În același timp, 15,1% dintre respondenți precizează că pretențiile salariale ale candidaților sunt prea mari în raport cu nivelul lor de experiență. Alte provocări pe care angajatorii le întâmpină în acest moment în timpul recrutărilor sunt lipsa de seriozitate a celor care nu se prezintă la interviu, faptul că aplicările pe care le primesc nu sunt potrivite cu rolurile pe care au nevoie să le acopere, dar și numărul scăzut de candidați versus joburile disponibile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Noua OUG privind majorarea salariilor minime îi scapă pe angajatori de o bătaie de cap, dar ridică un semn de întrebare privind efectele produse de vechea ordonanță timp de zece zile

Guvernul păstrează, pentru încă doi ani, peste 1 milion de contracte de muncă la nivelul salariului minim, iar numărul acestora ar putea crește de la 1 ianuarie 2022, moment în care salariul minim brut pe țară garantat în plată va ajunge la 2.550 de lei. Așa cum a promis, Executivul a corectat „eroarea” din cauza căreia numărul contractelor de muncă încheiate și/sau menținute la nivelul salariului minim ar fi putut să scadă, iar sistemul privat de salarizare rămâne în continuare unul „flexibil”, bazat pe puterea de negociere a fiecăruia. Doar că această modificare venită la puțin peste o săptămână de la cea inițială nu doar că demonstrează încă o dată calitatea extrem de slabă a actului de legiferare și lipsa de considerație față de mediul de afaceri, dar, ca în multe alte cazuri similare, ridică semne de întrebare privind efectele juridice ale măsurii date pe 18 decembrie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie La loc comanda! Guvernul (re)decide diferențierea salariilor în funcție de vechime

OUG 130/2021 a schimbat, pe neașteptate, într-o zi nelucrătoare, o serie de prevederi ale Codului muncii legate de acordarea salariului minim timp de doi ani, care se aplică și situațiilor apărute înainte de oficializarea actului normativ, fapt ce ar putea fi declarat ca fiind neconstituțional de către Curtea Constituțională a României. Totuși, potrivit ultimelor intenții ale Guvernului, aplicarea schimbărilor se va face din viitor, majorarea salariului minim urmând să fie obligatorie din 1 ianuarie 2024. În acest caz, mai era necesară adoptarea unei OUG - al cărui scop este reglementarea imediată a măsuri legislative -, dacă modificarea introdusă se va aplica abia peste doi ani? Citește articolul

ACCES GRATUIT

Opinie Guvernul a „dat șah” angajatorilor într-o zi nelucrătoare: Dificultățile impuse de măsura prin care firmele trebuie să majoreze salariile minime

Deși neclară, majorarea salariilor angajaților care sunt încadrați de mai mult de 24 de luni a intrat în vigoare într-o zi nelucrătoare, nu este suficient de clară în privința sumei ori a procentului cu care trebuie majorat salariul minim și pune în dificultate salariații care au sarcina de a redacta deciziile de majorare ori actele adiționale. Am menționat corect ambele variante, cea a deciziei unilaterale de majorare și cea a actului adițional, în primul rând pentru că dispozițiile legale nu impun în clar o anumită procedură, dar și raportat la „urgența” aplicării măsurii prevăzute tot în regim de urgență, adică prin OUG. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Firmele pot da majorări salariale retroactive, dacă în perioada asta află că situația pe 2020 a fost mai bună decât se estima

Angajatorii care, în urma întocmirii situațiilor financiare pe anul 2020, constată că lucrurile nu au stat, anul trecut, atât de rău precum credeau pentru afacerea lor, pot decide să acorde majorări salariale retroactive, acolo unde consideră că este cazul, așa cum a subliniat un specialist în cadrul conferinței de HR organizate de avocatnet.ro săptămâna trecută. La fel se poate proceda, în anumite condiții, și cu banii pentru telemuncă. Citește articolul