Impunerea unei sancțiuni (în afară de avertisment) fără o cercetare prealabilă, fără respectarea dreptului la apărare, insuficient sau deloc motivată sau chiar aplicarea unei sancțiuni care excede prevederilor legale - toate acestea pot fi motive pentru a contesta o sancțiune disciplinară. Citește articolul
La acest moment, legea nu ne permite să suspendăm contractul unui angajat care este cercetat disciplinar sau să-l împiedicăm să muncească și să-și primească salariul aferent. Exceptând situațiile în care vorbim de fapte penale și avem alte motive de suspendare a contractului, de fapt, adevărul e că legea ne oferă destul de puțin spațiu de manevră pentru a împiedica un angajat să intre pe ușile întreprinderii. Putem, totuși, să ne asigurăm de câteva lucruri: că cercetarea se desfășoară cât mai rapid permite legea, că nu poate să distrugă probe etc. Citește articolul
Codul muncii îi oferă angajatorului mai multe modalități prin care să-și organizeze activitatea de resurse umane și de salarizare, iar în cazul particular al cercetărilor disciplinare, pentru care ar trebui să existe „așternute” regulile dinainte, la nivel intern, are mai multe variante prin care poate să realizeze cercetarea. De cele mai multe ori, probabil, responsabilitatea revine unei comisii de disciplină în care intră salariați proprii, iar aici angajatorul are libertatea de a alege. O alegere proastă a celor care să facă parte din comisie vine cu riscul invalidării cercetării, la urmă. Citește articolul
Între protecțiile conferite de Legea Whistleblower avertizorilor de integritate se numără și un drept specific în ipoteza în care acesta este cercetat disciplinar în urma raportării sau divulgării publice pe care a făcut-o: acela de a solicita prezența presei la cercetarea disciplinară, pe lângă aceea a unui apărător sau a unui reprezentant sindical/al salariaților. Angajatorul nu are spațiu de manevră aici: dacă se întâlnește cu o atare solicitare, ori îi dă curs, ori riscă invalidarea procedurii cu totul. Citește articolul
Din 22 octombrie, Codul muncii a fost modificat semnificativ, iar una dintre prevederi introduce o interdicție nouă pentru salariați, care nu mai pot lucra la mai mulți angajatori, dacă programele de muncă se suprapun. Deși a apărut această interdicție, reglementarea nu conține și o sancțiune pentru cei care procedează contrar, iar angajatorii au puține instrumente momentan pentru a verifica sau sancționa un salariat care lucrează între aceleași ore pentru mai multe firme. Citește articolul
Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul
Pentru a economisi timp și a fi mai eficient, un angajator se gândește că în procedura ce vizează o abatere disciplinară anume poate să-l introducă și pe un alt angajat, care se presupune că a comis o altă abatere disciplinară decât cea care face obiectul cercetării demarate, astfel încât să-i sancționeze pe amândoi prin aceeași procedură. Doar că, în speță, angajatorul trece peste mai multe dintre rigorile impuse în cadrul cercetării disciplinare și riscă să-i împiedice cel puțin unuia dintre angajați exercițiul deplin al drepturilor sale în cadrul unei atare cercetări. Citește articolul
Citind un material în care se afirma că „în mod aberant, legea îl protejează pe salariatul care comite o abatere disciplinară”, angajatorul trebuind să-l primească la muncă apoi o vreme pe angajatul care a comis fapta, consider că este necesară o analiză bazată pe actele normative și pe deciziile instanțelor, inclusiv pe una a Curții Constituționale a României (CCR) din 2016. Citește articolul
Consumul de băuturi alcoolice, al substanțelor psihoactive sau al substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope afectează relațiile de muncă și poate pune chiar în pericol persoanele care le consumă la locul de mucă sau care se prezintă la serviciu sub influența acestora, dar și pe ceilalți participanți la procesul de muncă. Deși aceste efecte negative nu pot fi negate, regulile în privința relațiilor de muncă sunt lăsate la aprecierea angajatorului care poate, prin regulamentul intern sau prin instrucțiunile proprii privind securitatea și sănătatea în muncă, să le stabilească și să aplice sancțiuni atunci când constată că unul sau mai mulți salariați au săvârșit o abatere disciplinară. Angajatorul nu are responsabilități și nici drepturi în privința timpului liber al angajaților săi, dar are din momentul când aceștia intră pe ușă, la program, până la terminarea programului, când pleacă acasă. Tocmai de aceea, e bine de știut că angajatorilor nu le este doar recomandat, ci chiar impus uneori să ia măsurile necesare și să anunțe autoritățile dacă unul dintre angajați vine la muncă drogat, de pildă. Citește articolul
În urma încălcării dispozițiilor angajatorului sau săvârșirii unor abateri disciplinare, cu intenție sau nu, un salariat poate să fie cercetat disciplinar. Deși cei mai mulți angajați se tem de acest termen de "cercetare disciplinară" deoarece sunt convinși că se va ajunge la o concediere, adevărul este că lucrurile sunt mai complicate de atât, iar salariatul cercetat are o serie de drepturi pe care trebuie să le cunoască, cel mai important fiind dreptul la apărare. Citește articolul