Am ajuns din nou în situația în care salariul minim sectorial, aplicabil celor ce lucrează în zona agroalimentară, rămâne în urmă prin raportare la salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Diferența față de toamna trecută e că Guvernul nu a mai exclus expres de la aplicarea noului salariu minim angajații din „sectoarele speciale”. Conform principiului asigurării cel puțin a salariului minim garantat în plată, de la 1 iulie niciun salariu minim brut nu ar putea fi sub 3.700 de lei. Doar că netul celor plătiți cu minimul în zona agroalimentară e deja superior salariului minim net aplicabil de la 1 iulie. Înseamnă asta că nu e nevoie să le crească și acestor angajați salariul minim brut? Totodată, există compatibilitate între facilitățile fiscale sectoriale și beneficiul de netaxare pentru 300 de lei din salariul minim? Citește articolul
Acum că majorarea de la 1 iulie a salariului minim cu 400 de lei este la doi pași de a deveni oficială, proiectul de hotărâre în acest sens fiind pus marți în dezbatere la Ministerul Muncii, dar și în considerarea proiectelor ce vor transpune directiva privind salariul minim în UE, trebuie să ne uităm și dincolo de momentul 1 iulie, din mai multe puncte de vedere: ce șanse sunt să mai asistăm la o nouă creștere, cum se poziționează salariul de la 1 iulie în raport cu transpunerea directivei europene, ce se întâmplă în sectoarele speciale sau ce știm sigur că rămâne la fel tot restul anului. Citește articolul
O nelămurire apărută recent pe forumul avocatnet.ro este legată de momentul în care intervine obligația de plată a contribuției la sănătate (CASS) în cazul veniturilor din dobânzi obținute de persoanele fizice. În esență, obligația intervine dacă veniturile din dobânzi ating echivalentul a șase salarii minime brute pe țară, însă este important de știut că pentru a vedea dacă se atinge acest plafon trebuie puse la socoteală și alte tipuri de venituri. Citește articolul
Recent, un utilizator al forumului avocatnet.ro întreba dacă există diferențe între taxarea salariaților unui ONG și taxarea salariaților unei persoane juridice? Răspunsul scurt este „nu”. Taxele salariale sunt aceleași indiferent ce calitate are angajatorul, potrivit Codului fiscal. Desigur, există și excepții de la regulă (scutiri sau reduceri de taxe), dar acolo discuția este alta. Citește articolul
Angajatorii ar putea fi scutiți de plata taxelor pentru persoanele cu care au încheiat contracte de internship, în măsura în care indemnizația de internship este mai mică sau egală cu salariul minim brut pe țară, conform unui proiect de lege ajuns recent la Senat. În prezent, indemnizația de internship este taxată la fel ca salariul. Citește articolul
Firmele pot soluționa temporar deficitul de personal încheind contracte de prestări servicii cu penitenciare. Acest aranjament permite angajarea deținuților, fără a implica taxe suplimentare pentru companii. Avantaje există pentru ambele părți, cu beneficii atât sociale, cât și economice. Citește articolul
Conform Codului rutier, cuantumul amenzilor rutiere este determinat de valoarea numărului punctelor amendă primite. Ținând cont de faptul că acumularea unui număr de 15 astfel de puncte se soldează cu suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile este important să poți verifica dacă și câte puncte de penalizare rutieră ai acumulat. Citește articolul
Obligația de a majora salariile minime după 24 de luni în care au fost „înghețate” trebuie respectată și nu există sancțiuni imediate pentru nerespectarea acestei obligații, ci doar sancțiuni pentru nerespectarea dispozițiilor date de inspectori. Aceștia pot dispune măsuri și amenzi ulterior, în cazul în care angajatorii nu respectă obligația de majorare salarială, dar măsurile vor dispune raportat la momentul constatării neconformității, explică Inspecția Muncii. Citește articolul
Comisia Europeană, în prognoza de iarnă publicată joi, a revizuit în scădere avansul economic al României în 2023 la 1,8%, cu 0,4 puncte procentuale sub prognoza de toamnă și mai puțin decât prima estimare semnal a PIB-ului de 2%, anunțată miercuri de INS. Citește articolul
Problemă mare: politicile sociale și cele de administrare a taxării muncii au creat un fenomen bizar. Riscul de sărăcie al angajaților din România este mult peste media europenă (e chiar cel mai mare), față de riscul de sărăcie al pensionarilor, care este cam pe medie. Citește articolul