ACCES PREMIUM

Opinie Propunerea de modificare a metodologiei privind hărțuirea la locul de muncă e redundantă și arată o preocupare de formă a Ministerului Educației

Printr-un proiect pus în dezbatere săptămâna trecută, se dorește modificarea metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă. Autorii propunerii de modificare sunt cei de la Ministerul Educației, care, fără să explice de ce metodologia actuală nu li se aplică instituțiilor de învățământ (li se aplică - n.red.), prezintă un text pe alocuri redundant, pe alocuri problematic. O scurtă analiză: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Solicitarea unor rapoarte zilnice de activitate și schimbarea bruscă a politicilor companiei nu reprezintă, prin ele însele, forme de hărțuire a unui angajat

Considerarea unor acte sau fapte ca forme de hărțuire e supusă adesea subiectivismului: un angajat, de exemplu, se consideră hărțuit de superiorul ierarhic când i se cer anumite lucruri care, în istoricul raportului de muncă, nu mai fuseseră cerute - raportări cu privire la activitatea zilnică, prezența obligatorie la anumite ședințe, respectarea unor fluxuri de comunicare ș.a.m.d.. De anul acesta însă, reglementările în zona de hărțuire „s-au cristalizat” într-o metodologie care surprinde, chiar dacă cu titlu de exemplu, câteva comportamente care nu pot fi considerate hărțuire la locul de muncă și care izvorăsc din dreptul angajatorului de a-și organiza activitatea și business-ul așa cum consideră necesar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Doi noi responsabili pe care angajatorii trebuie, mai nou, să-i aibă în companie

Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Arhitectura birocratică a angajatorilor: ce punem în CIM-uri, ce punem în regulamente sau doar în diverse politici interne

Prevederile ce trebuie să se regăsească în contractele de muncă sau în regulamentele interne sunt, înainte de toate, cele cerute în mod esențial de lege. Peste acestea, orice altceva este o prevedere pe care angajatorul o trece în contract, în regulament sau într-o politică internă pentru că e utilă, îl avantajează sau chiar îl protejează în eventualitatea unui conflict de muncă. În rândul chestiunilor pe care trebuie să le punem în contracte, nivelul de detaliu face adesea obiectul întrebărilor celor care se ocupă de redactarea lor: ar trebui trecute toate sumele sau cât de detaliată trebuie să fie secțiunea X sau Y? În contracte, multe dintre prevederi nu pot fi modificate decât cu acordul părților, iar asta face diferența dintre detaliu și generalitatea care bifează o obligație legală. În schimb, regulamentele și politicile interne sunt acte asupra cărora angajatorul are ultimul cuvânt, chiar dacă își consultă angajații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noi obligații pentru angajatori în 2024

Reminder Hărțuirea la locul de muncă: mai sunt două săptămâni în care angajatorii să-și pună la punct procedurile interne și să desemneze responsabilii

Deși metodologia privind hărțuirea la locul de muncă a apărut toamna trecută, angajatorilor li s-a oferit un termen de șase luni pentru a alinia prevederile interne cu noua reglementare. Din 17 aprilie 2024, angajatorii vor trebui să arate inspectorilor de muncă și cum aplică această metodologie, care sunt responsabilii și că sunt preocupați activ de prevenirea acestor comportamente la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cel puțin zece motive pentru alegerea unor reprezentanți la locul de muncă

Reprezentanții aleși joacă un rol esențial în protejarea și promovarea drepturilor și intereselor colective ale angajaților în cadrul unei unități. Sunt implicați în procese esențiale, cum ar fi elaborarea regulamentului intern, se pot ocupa de sesizarea neregulilor la inspectoratele teritoriale de muncă, „dau viață” dreptului la negociere colectivă, atunci când angajații nu sunt reprezentanți la nivel sindical. Legea stabilește consultarea obligatorie a reprezentanților salariaților în decizii majore, cum ar fi reducerea temporară a activității, concedierile colective, dar și în chestiuni precum planificarea concediilor de odihnă, protejarea egalității de șanse și tratament la locul de muncă și în gestionarea cazurilor de hărțuire. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Amenzi pentru angajatori în 2024: Care ar fi sancțiunea pentru cei care nu își vor pune la punct ghidurile pentru prevenirea hărțuirii?

De departe o obligație substanțială pentru angajatori, întocmirea ghidului pentru prevenirea și sancționarea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă va fi verificată de inspectori începând din acest an. E incert însă în ce măsură toți angajatorii, adică indiferent de dimensiunea personalului, vor fi tratați la fel - care vor fi sancționați din prima și care nu? Amenda pentru angajatorii care nu iau măsuri pentru prevenirea hărțuirii este însă în lege de dinainte să avem un model de ghid de implementat la nivel intern. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Șase lucruri de urmărit în 2024 în peisajul relațiilor de muncă

Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ghidul pentru prevenirea hărțuirii se aplică și celor cu care angajații interacționează în timpul programului

Recenta metodologie privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă pune un accent deosebit pe crearea unui cadru de lucru sigur și respectuos pentru toți angajații. Însă se aplică această metodologie și în cazul hărțuirii provenite de la terți, cum ar fi clienții sau partenerii de afaceri? Răspunsul este unul afirmativ, iar procedurile detaliate se aplică în mod egal, indiferent de sursa comportamentului inadecvat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care ar trebui să fie procedura în cazul sesizărilor privind faptele de hărțuire la locul de muncă

Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune angajatorilor să desemneze o persoană responsabilă sau să constituie o comisie responsabilă pentru primirea și soluționarea sesizărilor de hărțuire. Procedura prin care sunt analizate și soluționate sesizările poate fi atât informală, prin discuții cu superiorii ierarhici sau reprezentanții sindicali care să împiedice repetarea faptelor în viitor, cât și formală, prin înregistrarea sesizărilor și analizarea lor de către responsabilii desemnați, printr-o anchetă ce nu poate să se lungească prea mult în timp și ce presupune întocmirea cel puțin a trei documente cerute de lege. Citește articolul