ACCES PREMIUM

Angajatorii NU pot refuza sesizările de hărțuire morală invocând trecerea timpului

Angajatorii nu pot invoca termene procedurale pentru a respinge sesizările de hărțuire morală. Singurul termen relevant în contextul sesizărilor de hărțuire morală este cel de şase luni, care privește exclusiv posibilitatea aplicării unei sancțiuni disciplinare de către angajator, fără a limita dreptul victimei de a sesiza fapta sau de a urma alte căi legale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Hărțuirea morală și psihologică (mobbing), de la recunoaștere la acțiune. Pași concreți pentru a preveni și gestiona fenomenul

În contextul în care, recent, discutam despre stresul ocupațional ca risc la adresa sănătății și despre cum fenomenul de burnout nu este nici pe departe o noutate în peisajul relațiilor de muncă, acum a venit momentul să ne uităm înspre una dintre cele mai toxice și deliberate cauze de stres și suferință psihică la locul de muncă: hărțuirea morală, cunoscută și sub termenul de „mobbing”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă este subraportată în instituțiile din România, arată ANES. Deși cadrul legal există, aplicarea sa rămâne deficitară

Hărțuirea la locul de muncă rămâne subraportată în instituțiile și autoritățile din România, conform unui raport care relevă că doar 6% dintre instituțiile monitorizate au identificat și sancționat cazuri concrete. Documentul semnalează lipsa uniformității în colectarea datelor și necesitatea unor campanii ample de conștientizare privind comportamentele care constituie hărțuire. Deși există cadru legislativ adecvat, aplicarea sa rămâne deficitară. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Analiză comparativă între Legea avertizorilor în interes public și Hotărârea privind prevenirea și combaterea hărțuirii

Există diferențe esențiale între Legea privind avertizorii în interes public și Hotărârea privind combaterea hărțuirii la locul de muncă în ceea ce privește canalele de sesizare, instanța competentă, etapele investigației și protecția persoanelor implicate. Deși ambele reglementări vizează soluționarea alertelor profesionale, ele stabilesc proceduri distincte, iar încadrarea corectă a sesizărilor este esențială pentru angajatori. Confuzia frecventă între cele două mecanisme juridice impune o clarificare a sferei de aplicare specifice fiecăruia. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dialog imaginar (dar serios) cu un angajat dezorientat

Uneori suntem tentați să vedem drepturi acolo unde nu sunt și destul de des le ignorăm pe cele evidente. Avem tendința de a lua de bune promisiunile verbale și de a nu verifica inserarea lor în documente care să le facă și obligatorii. Cum telemunca a devenit atât de răspândită, la fel de răspândite sunt și situațiile în care angajații se simt înșelați în privința așteptărilor lor. Verificarea atentă a contractului este esențială pentru a identifica exact regimul de muncă, locația, programul și obligațiile de pontaj. Deși mulți angajatori prezintă telemunca drept flexibilă, doar prevederile scrise negru pe alb sunt opozabile și obligatorii. La fel, regulamentul intern e un document ce n-ar trebui lăsat la stadiul de legendă.
Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prevenirea și sancționarea hărțuirii: Cum procedăm când angajatorul primește o sesizare despre fapte petrecute în afara muncii?

Cadrul legislativ privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune angajatorilor obligații concrete și clarifică definițiile, oferind chiar exemple de comportamente interzise (fizice, verbale și nonverbale), precum și proceduri clare pentru gestionarea sesizărilor. Legislația protejează demnitatea angajaților și sancționează orice comportament care creează un mediu de lucru ostil, intimidant sau umilitor, inclusiv hărțuirea sexuală. Deși obligațiile angajatorilor de sancționare sunt indisolubil legate de faptele care au o legătură certă cu munca, nu putem vorbi de inexistența obligației acestuia în a sancționa și fapte care se petrec în afara locului de muncă, între colegi sau superiori și subalterni. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Minighid pentru lucrătorul care se consideră victima unei hărțuiri la locul de muncă

Hărțuirea la locul de muncă, fie că este de natură sexuală sau morală, este o problemă serioasă care afectează atât bunăstarea angajaților, cât și climatul profesional. Toți angajatorii sunt obligați să implementeze politici clare și proceduri eficiente pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen. Victimele hărțuirii au dreptul să raporteze incidentele, iar angajatorii trebuie să asigure confidențialitatea și soluționarea acestora într-un termen rezonabil. În acest articol, vom explora pașii esențiali în procesul de raportare și soluționare a cazurilor de hărțuire la locul de muncă, precum și drepturile și obligațiile părților implicate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Orice tip de hărțuire este interzis, inclusiv în afara locului de muncă. Responsabilitățile angajatorului se extind și când e vorba de deplasări, teambuildinguri sau formare profesională

Politica de prevenire a hărțuirii la locul de muncă implică responsabilități extinse pentru angajatori, care nu se limitează la spațiul fizic de lucru sau la programul standard de opt ore de muncă. Obligațiile se aplică și în contexte conexe precum pauzele angajaților, formare profesională, teambuilding-uri, sau chiar în mediul online. Angajatorii trebuie să prevină, să cerceteze și să sancționeze faptele de hărțuire indiferent unde se produc, responsabilitatea sa fiind continuă și perpetuă, nu doar o formalitate de bifat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Raportările anuale privind implementarea metodologiei pentru prevenirea și combaterea hărțuirii - și companiile private au obligații în acest sens?

Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune obligatorilor și obligații recurente, cea mai importantă dintre acestea fiind obligația de a oferi instruire anuală angajaților. Normele impun însă și obligații de raportare, însă nu le generalizează. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Specialist: Deși trebuie să faceți posibile plângerile anonime, e preferabil să încurajați angajații să depună sesizări asumate

Începând cu 3 februarie, politicile interne de prevenire a hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă trebuie să permită și depunerea de sesizări anonime. Totuși, cele asumate rămân preferabile, fiind mai ușor de analizat și de investigat, între altele. De asemenea, un număr mare de plângeri anonime poate indica o lipsă de încredere a angajaților în capacitatea angajatorului de a gestiona eficient cazurile de hărțuire. Citește articolul