Hărțuirea la locul de muncă rămâne subraportată în instituțiile și autoritățile din România, conform unui raport care relevă că doar 6% dintre instituțiile monitorizate au identificat și sancționat cazuri concrete. Documentul semnalează lipsa uniformității în colectarea datelor și necesitatea unor campanii ample de conștientizare privind comportamentele care constituie hărțuire. Deși există cadru legislativ adecvat, aplicarea sa rămâne deficitară. Citește articolul
Există diferențe esențiale între Legea privind avertizorii în interes public și Hotărârea privind combaterea hărțuirii la locul de muncă în ceea ce privește canalele de sesizare, instanța competentă, etapele investigației și protecția persoanelor implicate. Deși ambele reglementări vizează soluționarea alertelor profesionale, ele stabilesc proceduri distincte, iar încadrarea corectă a sesizărilor este esențială pentru angajatori. Confuzia frecventă între cele două mecanisme juridice impune o clarificare a sferei de aplicare specifice fiecăruia. Citește articolul
Uneori suntem tentați să vedem drepturi acolo unde nu sunt și destul de des le ignorăm pe cele evidente. Avem tendința de a lua de bune promisiunile verbale și de a nu verifica inserarea lor în documente care să le facă și obligatorii. Cum telemunca a devenit atât de răspândită, la fel de răspândite sunt și situațiile în care angajații se simt înșelați în privința așteptărilor lor. Verificarea atentă a contractului este esențială pentru a identifica exact regimul de muncă, locația, programul și obligațiile de pontaj. Deși mulți angajatori prezintă telemunca drept flexibilă, doar prevederile scrise negru pe alb sunt opozabile și obligatorii. La fel, regulamentul intern e un document ce n-ar trebui lăsat la stadiul de legendă.
Cadrul legislativ privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune angajatorilor obligații concrete și clarifică definițiile, oferind chiar exemple de comportamente interzise (fizice, verbale și nonverbale), precum și proceduri clare pentru gestionarea sesizărilor. Legislația protejează demnitatea angajaților și sancționează orice comportament care creează un mediu de lucru ostil, intimidant sau umilitor, inclusiv hărțuirea sexuală. Deși obligațiile angajatorilor de sancționare sunt indisolubil legate de faptele care au o legătură certă cu munca, nu putem vorbi de inexistența obligației acestuia în a sancționa și fapte care se petrec în afara locului de muncă, între colegi sau superiori și subalterni. Citește articolul
Hărțuirea la locul de muncă, fie că este de natură sexuală sau morală, este o problemă serioasă care afectează atât bunăstarea angajaților, cât și climatul profesional. Toți angajatorii sunt obligați să implementeze politici clare și proceduri eficiente pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen. Victimele hărțuirii au dreptul să raporteze incidentele, iar angajatorii trebuie să asigure confidențialitatea și soluționarea acestora într-un termen rezonabil. În acest articol, vom explora pașii esențiali în procesul de raportare și soluționare a cazurilor de hărțuire la locul de muncă, precum și drepturile și obligațiile părților implicate. Citește articolul
Politica de prevenire a hărțuirii la locul de muncă implică responsabilități extinse pentru angajatori, care nu se limitează la spațiul fizic de lucru sau la programul standard de opt ore de muncă. Obligațiile se aplică și în contexte conexe precum pauzele angajaților, formare profesională, teambuilding-uri, sau chiar în mediul online. Angajatorii trebuie să prevină, să cerceteze și să sancționeze faptele de hărțuire indiferent unde se produc, responsabilitatea sa fiind continuă și perpetuă, nu doar o formalitate de bifat. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune obligatorilor și obligații recurente, cea mai importantă dintre acestea fiind obligația de a oferi instruire anuală angajaților. Normele impun însă și obligații de raportare, însă nu le generalizează. Citește articolul
Începând cu 3 februarie, politicile interne de prevenire a hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă trebuie să permită și depunerea de sesizări anonime. Totuși, cele asumate rămân preferabile, fiind mai ușor de analizat și de investigat, între altele. De asemenea, un număr mare de plângeri anonime poate indica o lipsă de încredere a angajaților în capacitatea angajatorului de a gestiona eficient cazurile de hărțuire. Citește articolul
HG nr. 970/2023 stabilește metodologia-cadru privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, impunând obligații complexe pentru angajatorii din mediul privat și cel public în ceea ce privește elaborarea și implementarea unei politici interne adecvate. În contextul modificărilor recent intrate în vigoare, ce afectează toți angajatorii, precum și al normelor noi ce se anunță anul acesta, implementarea în cel mai bun mod a metodologiei reprezintă, mai mult ca oricând, o prioritate pentru angajatori - din perspectiva riscurilor financiare inerente, dar și a efectelor asupra imaginii organizaționale. Citește articolul
Codul muncii va suferi modificări anul acesta pentru a ratifica Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii în muncă, clarificând faptul că nu este necesară repetarea faptelor pentru a putea vorbi de hărțuire. Proiectul de lege, aflat în dezbatere, vizează recunoașterea hărțuirii morale chiar și în cazul unor acte izolate, contrar practicilor conturate până acum, în care s-a pretins un caracter sistematic sau o întindere minimă a faptelor. Această schimbare este considerată un câștig important pentru victimele hărțuirii, care se confruntau cu dificultăți în a dovedi prejudiciul suferit din cauza interpretărilor restrictive făcute de unele instanțe. Rămâne de văzut dacă forma actuală a proiectului va fi menținută de Parlament. Citește articolul