ACCES PREMIUM

Corectură fiscală

Mai nou, măsurile asigurătorii impuse de ANAF, după sesizarea organelor penale, sunt valabile numai trei luni

Măsurile asigurătorii, precum poprirea şi sechestrul asigurător, au, mai nou, un termen de valabilitate de maximum 3 luni de la data comunicării sesizării penale, pentru ca organele de urmărire penală să aibă timp, în această perioadă, să instituie propriile măsuri asigurătorii, potrivit unei ordonanțe de modificare a Codului de procedură fiscală care a intrat în vigoare vineri. Noua reglementare vine pe fondul neconstituționalității prevederilor care includeau aceste aspecte, prevederi ce și-au încetat oricum aplicabilitatea odată cu o decizie din 2019 a Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Admitere avocatură 2021: UNBR a prelungit cu cinci zile perioada de înscrieri

Examenul de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (pentru a deveni avocat stagiar), precum și cel de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice se va ţine pe 19 septembrie 2021, iar înscrierile au fost prelungite oficial până pe 25 august, a anunțat miercuri Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR).  Citește articolul

ACCES GRATUIT

Iubirea pleacă ultima

Deși un pic contraintuitiv, nu dragostea vine prima între doi oameni. Ci pactul de neagresiune, armistițiul necondiționat și reciproc, tabula rasa. Încrederea. Totală. Implicită. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CSM vrea modificarea Codului penal: Orice act sexual cu un copil sub 14 ani să fie considerat viol

Din cauza faptului că instanțele și parchetele din țară nu aveau o practică unitară legată de soluționarea cauzelor ce vizau infracțiuni sexuale cu minori, fapt scos la iveală și de un raport al Inspecției Judiciare realizat pe durata unui an, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o serie de propuneri de modificări ale Codului penal, ce urmează a fi înaintate Ministerului Justiției și Guvernului. Printre schimbările vizate se numără și stabilirea clară a faptului că orice act sexual cu un minor de sub 14 ani să fie calificat drept viol. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CCF: Expertiza judiciară vs. constatarea specialistului - cum se diferențiază cele două și în ce măsură se ține cont în expertiză de opinia specialistului

Într-o opinie publicată recent, Camera Consultanților Fiscali (CCF) tratează diferențele dintre expertiza judiciară expertului și constatarea specialistului, ambele dispuse în procesele penale, conform legii române. Ambele sunt valorificate ca mijloace de probă, cu aceeași valoare probantă, CCF subliniază însă că opinia specialistului dintr-un raport de constatare nu constituie o expertiză în sensul legii, iar opinia sa nu trebuie inclusă în raportul de expertiză. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Infracțiunile sexuale împotriva minorilor vor putea fi oricând pedepsite, iar nedenunțarea se sancționează mai dur

Sclavia, traficul de persoane și cel de minori au fost incluse în lista infracţiunilor pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală, potrivit unei legi care modifică de azi Codul penal. Aceeași lege prevede pedepse mai dure pentru nedenunțarea unor fapte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Contractul de muncă cu perioadă determinată: Concediul medical suspendă sau nu încetarea lui la data expirării?

Caracteristica principală a contractului de muncă cu perioadă determinată este faptul că are o dată de expirare, dată de la care încetează de drept prevederile acestuia, atât pentru angajator, cât şi pentru salariat. Angajatorii trebuie să ştie că data de încetare a acestui tip de contract se menţine chiar şi în situaţia în care salariatul se află în concediu medical pentru incapacitate de muncă, deşi acesta are aceleaşi drepturi ca şi salariaţii permanenţi şi nu poate fi tratat mai puţin favorabil decât aceştia, conform prevederilor Codului muncii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Decizia CCR prin care s-a stabilit că apariția motivării după pronunțarea hotărârilor penale încalcă drepturile justițiabililor, oficializată. Legislația, deja modificată

Curtea Constituțională a României (CCR) nu e de acord cu textul din Codul de procedură penală legat de motivarea hotărârilor judecătorești. Mai exact, CCR a declarat neconstituțională, printr-o decizie pronunțată la începutul lunii aprilie și oficializată astăzi, practica veche a instanțelor, prin care motivarea era emisă la ceva vreme de la anunțarea unei hotărâri. După cum apare în motivarea deciziei CCR, ce a apărut spre începutul lunii mai pe site-ul instituției, "redactarea hotărârii judecătorești (...) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză (...) este aptă să lipsească persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil". În mod normal, apariția unei decizii CCR în Monitorul Oficial marchează începutul perioadei de 45 de zile în care autoritățile trebuie să modifice legislația în acord cu aceasta. Totuși, deoarece legislația a fost deja modificată în acord cu decizia din aprilie a CCR, oficializarea ei nu are efecte concrete. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Oficial: Motivarea hotărârilor în procesele penale se va face odată cu pronunțarea. Modificarea intră în vigoare sâmbătă

Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârilor judecătoreşti în procesele penale se vor face în maximum 120 de zile de la încheierea dezbaterilor, potrivit unei legi apărute miercuri în Monitorul Oficial. Modificarea legislativă adoptată de Parlament a venit ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR), luată la începutul lunii aprilie, prin care s-a stabilit că hotărârile judecătoreşti trebuie motivate la momentul pronunţării, nu ulterior, şi că practica actuală a instanţelor este neconstituţională. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Interzicerea dizolvării sau lichidării unei firme, în procesul penal, nu se aplică și în procedura falimentului. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, printr-un recurs în interesul legii (RIL) pronunțat în septembrie 2020, că interdicția inițierii ori suspendarea procedurii de dizolvare sau de lichidare a persoanei juridice, ca măsură preventivă permisă de Codul de procedură penală, nu se aplică și în cazul procedurii falimentului, în contextul insolvenței firmei vizate. Citește articolul