Într-o piață a muncii din ce în ce mai competitivă, atragerea talentelor, respectiv retenția angajaților-cheie, dar nu numai, este una dintre preocupările generale ale acționarilor. Așadar, pe lângă alte beneficii salariale (bonusuri de performanță, tichete/bilete valorice, pensii facultative, prime de asigurare voluntară de sănătate suportate de angajatori, decontarea contravalorii transportului, diverse cursuri de pregătire etc.), una dintre oportunitățile explorate cel mai frecvent se referă la implementarea de planuri de remunerare bazate pe capitaluri proprii. Citește articolul
Deși intrarea în vigoare a noii legi privind avertizorii de integritate (Legea Whistleblower) nu ar trebui să mai fi luat prin surprindere nicio entitate publică sau privată, întrucât venirea ei trebuie să aibă loc cu un an mai devreme, doar că procedura legislativă a durat ceva mai mult decât era ideal să se întâmple, nu e exclus să existe companii private ori entități publice care nu știu încă dacă le revin ceva obligații în temeiul noului act normativ sau de unde ar trebui să înceapă implementarea obligațiilor aferente. Citește articolul
Discuțiile cu privire la „ce facem ca să formalizăm la nivel intern modificarea privind salariul minim garantat în plată” sunt destul de vechi. De multe ori, responsabilii de salarizare și resurse umane recurg la varianta deciziilor colective, la care se anexează un tabel cu toți angajații vizați și unde fiecare „dă cu semnătura” în dreptul său. Mai mult, povestesc practicienii, sunt inspectorate care sunt de acord sau, cel puțin, trec cu vederea aceste decizii colective, altele însă nu și cer, așa cum indică și legea, ca la dosarul personal al fiecărui angajat să se regăsească tot ceea ce reflectă modificările salariale. Ca atare, practica la nivel național e împărțită. O problemă trecută cu vederea în cazul acestor decizii colective cu tabel de semnături este tocmai cea a protecției datelor personale. Citește articolul