ACCES GRATUIT

Birocrații suplimentare: Pentru notificarea angajatorilor privind emiterea deciziilor de pensionare, tot angajații vor trebui să ducă o adeverință de la firmă cu datele de contact

Pentru bifarea unei obligații recent impuse caselor de pensii - aceea de a notifica angajatorii privind emiterea deciziilor de pensionare, în cinci zile - solicitanții drepturilor de pensie vor trebui să aducă la ghișeu un document în plus, eliberat de angajator, aflăm dintr-o informare recentă privind implementarea măsurii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Săptămâna de lucru de patru zile: De la flexibilizare, la supralegalizare și dublarea dispozițiilor în căutarea formulei „perfecte” care nu există

O propunere legislativă recent înregistrată la Senat vizează introducerea săptămânii de lucru de patru zile. Săptămâna de lucru de patru zile nu numai că „sună” mai bine, dar pare că se aliniază trendului de „îmbinare optimă a vieții personale cu cea profesională”, cu un pronunțat accent pus pe sporirea productivității care, la rândul ei și într-un cadru ideal, ar putea chiar conduce la atingerea salariului suficient pentru un trai decent. Al doilea exemplu este „dreptul la deconectare”, un drept care este prevăzut de Codul muncii, din 2003 (!), așa cum există (ce-i drept nu chiar „expressis verbis") și posibilitatea stabilirii, inclusiv de comun acord, unei repartizări inegale a timpului de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Încetarea CIM în perioada de probă: Deși nu e necesară motivarea deciziei de terminare a contractului, angajatorul nu poate proceda discreționar

În perioada de probă convenită la debutul unui contract de muncă, oricare dintre părți are dreptul să plece - să înceteze contractul, printr-o simplă notificare. Legea stabilește că decizia de a termina contractul nu trebuie motivată. Dar oare înseamnă asta că raportul poate fi terminat de angajator chiar în mod abuziv? O decizie a Curții de Apel București ne arată un exemplu de soluție în care angajatorul a trebuit să-l primească înapoi pe angajatul dat afară în perioada de probă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Noua OUG privind majorarea salariilor minime îi scapă pe angajatori de o bătaie de cap, dar ridică un semn de întrebare privind efectele produse de vechea ordonanță timp de zece zile

Guvernul păstrează, pentru încă doi ani, peste 1 milion de contracte de muncă la nivelul salariului minim, iar numărul acestora ar putea crește de la 1 ianuarie 2022, moment în care salariul minim brut pe țară garantat în plată va ajunge la 2.550 de lei. Așa cum a promis, Executivul a corectat „eroarea” din cauza căreia numărul contractelor de muncă încheiate și/sau menținute la nivelul salariului minim ar fi putut să scadă, iar sistemul privat de salarizare rămâne în continuare unul „flexibil”, bazat pe puterea de negociere a fiecăruia. Doar că această modificare venită la puțin peste o săptămână de la cea inițială nu doar că demonstrează încă o dată calitatea extrem de slabă a actului de legiferare și lipsa de considerație față de mediul de afaceri, dar, ca în multe alte cazuri similare, ridică semne de întrebare privind efectele juridice ale măsurii date pe 18 decembrie. Citește articolul