Act normativ: LEGE nr 24 / 2000
ACCES PREMIUM
Una dintre cele mai frecvente probleme în relațiile de muncă este programarea și efectuarea concediului de odihnă anual. Codul muncii prevede că angajatorul are obligația de a programa concediile până la finalul anului curent pentru anul următor, dar cu consultarea colectivă sau individuală a salariaților. Totuși, aceste dispoziții nu sunt întotdeauna respectate și astfel apar și conflictele de muncă. Opinia salariaților, în special a celor care sunt părinți, trebuie luată în considerare pentru a asigura un echilibru optim între viața profesională și cea personală.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
4 Octombrie 2023
|
3191
| Timp de citire: 4 min.
Nu de puține ori auzim în domeniul muncii că, deși teoria este bună, în practică lucrurile stau diferit, iar aceste situații au, din păcate, efecte negative în toate domeniile, însă pentru a afla dacă și în ce măsură lucrurile stau chiar așa, trebuie să cunoaștem, să înțelegem și să aplicăm câteva principii simple, dar esențiale. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regula este aceea că angajatul trebuie să-și ia concediul de odihnă plătit anual, iar compensarea în bani a concediului nu se face decât într-o singură situație și doar când discutăm de concediul restant. La nivelul CJUE, s-a subliniat în mod permanent că efectul pe care concediul anual plătit îl are asupra securității și sănătății lucrătorilor este pe deplin benefic dacă el este efectuat în anul prevăzut în acest scop. Pot exista, desigur, situații excepționale în care un angajat nu-și poate lua concediu (total sau parțial) atunci când are dreptul la el, iar luarea ulterioară a zilelor restante este deplin permisă de lege și ar trebui să fie îngăduită obligatoriu și de angajator. Situațiile în care angajatul nu-și ia concediu ani la rândul ca urmare a deciziei sale de a nu beneficia de al său drept sunt, poate, printre cele mai puțin frecvente, dar ele există. Angajatorii ar trebui, totuși, să se asigure că angajații chiar își exercită dreptul la concediu.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
La Ministerul Familiei vedem în dezbatere două proiecte de hotărâri pentru două programe intitulate „Concursul național de proiecte pentru familii” și „Cardul Familiilor Numeroase”. Propunerile sunt vagi și nu oferă detalii despre implementare sau finanțare, reflectând o abordare amatoristică asupra modului de redactare a unor acte normative ce, în final, vor presupune un micuț efort bugetar. Într-una, ministerul vrea să acorde reduceri în diverse domenii familiilor cu mulți copii, dar nu-și dă seama că din schemă lipsește un actor esențial. În cealaltă, se admite faptul că nu există specialiști în politici sociale angajați de stat, așa că e necesară acordarea de fonduri unor ONG-uri sau unități de cult care ar putea să știe mai bine ce e de făcut pentru familiile din România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O prevedere din textul adoptat recent la deputați al proiectului legii învățământului superior, ca primă Cameră sesizată, e de natură să pună o mare problemă furnizorilor actuali de formare profesională. Dacă prevederea va trece la fel și de Senat, nu doar că se va ajunge la o birocrație imposibil de bifat de către furnizorii privați, chiar la un blocaj în materia formării profesionale, dar se poate ajunge și la costuri mult mai ridicate pentru angajatorii ce sunt oricum obligați prin lege să asigure formarea profesională a angajaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși normele de tehnică legislativă impun o redactare clară, fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, a textului legislativ, art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii ridică în continuare întrebări în privința momentului în care încetează, de drept, contractul individual de muncă în cazul pensionării angajatului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Momentul semnării unui contract individual de muncă este un moment important, atât pentru angajator, cât și pentru persoana care urmează să presteze o activitate în beneficiul și sub autoritatea acestuia, iar viitori parteneri în cadrul relației de muncă trebuie să cunoască o serie de aspecte importante care țin chiar de desfășurarea activității. Așa cum Codul muncii prevede o serie de informații cu caracter minimal care fac obiectul informării înainte de semnarea contractului de muncă și care trebuie să fie prezentate angajatului, așa și angajatorul trebuie să cunoască anumite aspecte care țin de persoana care solicită angajarea - de pildă, aspectele medicale. E important însă ca angajatul să fie conștient că ascunderea unor afecțiuni, unele chiar destul de grave, nu este neapărat în avantajul său. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct, subliniau recent judecătorii europeni. În materia repausului zilnic și săptămânal, Codul muncii trasează linii destul de clare pentru angajatori, dar legea nu este întotdeauna urmărită atent de angajatori, iar prevederile sunt interpretate în detrimentul drepturilor salariaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prevăzut ca excepție în cazul compensării muncii suplimentare, sporul este adesea acordat în aceeași lună sau luna următoare celei în care s-a prestat munca suplimentară. Chiar dacă, teoretic, el nu ar trebui acordat așa, într-o atare situație putem spune că ambele părți au de câștigat și faptul acordării sale mai devreme nu va fi sancționat de nimeni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Negocierea colectivă a devenit, din 25 decembrie 2022, o preocupare și pentru angajatorii care au sub 21 de salariați, însă consecințele promovării timide, spre zero, a dialogului social în ultimul deceniu sunt vizibile în acest moment. De când a intrat în vigoare noua lege a dialogului social, au apărut mai multe discuții pe tema obligațiilor extinse aduse de aceasta, unde merită să facem câteva lămuriri: Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
