Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Înalta Curte s-a pronunțat în aprilie în privința interpretării corecte a expresiei „posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu”, prevăzută de Codul administrativ în contextul îndeplinirii condițiilor pentru pensionare - mai precis, posibilitatea funcționarilor de a obține prelungirea raportului în detrimentul deschiderii dreptului la pensie. ICCJ a spus că durata prelungirii anuale este de un an, nefiind posibilă prelungirea raportului pe perioade de timp mai mici de atât. Decizia Curții a apărut azi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Avocatul Poporului a spus recent că nu va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu anumite prevederi din Ordonanța-trenuleț dată la finele anului trecut, ordonanță care a afectat, printre altele, așteptările în rezonabile în privința creșterii pensiilor și nu numai. În esență, motivele expuse de Avocatul Poporului nu sunt criticabile - criticabil e ce se întâmplă cu multe dintre ordonanțe după ce se duc spre Parlament (de unde nu mai ies...). Citește articolul
Codul muncii stabilește că salariul de bază minim brut pe țară garantat poate fi acordat unui salariat timp de maximum 24 de luni de la încheierea contractului, după care acesta trebuie să beneficieze de un salariu superior. Deși această prevedere ar trebui să fie benefică pentru angajați, aplicarea ei generează deseori confuzii și situații absurde. Așa cum e reglementată obligația, ea nu asigură, în realitate, un salariu echitabil, acordat conform standardelor internaționale. Nici modificările recente ale legislației nu au clarificat scopul normei, iar ambiguitățile în interpretare pot conduce la scăderea salariilor nete, ceea ce contravine intenției de a oferi o compensație corectă pentru muncă. Citește articolul
În cazul încetării unui contract de muncă, angajatorii sunt obligați prin lege să elibereze o adeverință care să conțină doar informații esențiale despre activitatea salariatului, precum durata muncii, salariul și vechimea, fără a include sancțiuni disciplinare, care nu sunt relevante pentru viitoarele relații de muncă. O situație recent observată a evidențiat practica necorespunzătoare a unor angajatori de a include aceste sancțiuni în adeverințe, contrar legislației, ceea ce poate prejudicia salariatul. Salariații au dreptul să conteste astfel de practici, solicitând corectarea adeverințelor neconforme și, în caz de refuz, pot apela la Inspecția Muncii. Citește articolul
Codul Muncii prevede obligația angajatorilor de a ține evidența muncii salariaților într-un registru general de evidență a salariaților (Revisal). Și, pentru a se asigura că Revisalul este gestionat corect și conform prevederilor legale, este de așteptat ca persoana desemnată de angajator să urmeze un curs de formare specific, chiar dacă nu este neapărat o obligație impusă explicit prin lege. Citește articolul
Un angajator constată că nu mai are nevoie de un post existent în organigrama sa de peste șapte ani. Ca atare, n-ar mai avea nevoie nici de omul care-l ocupă în prezent. În loc să procedeze conform ordinii indicate de lege în situațiile de acest fel, angajatorul alege calea estivală de a rezolva problema: îi trimite un mesaj angajatului abia plecat în concediu că nu mai are nevoie de el. Citește articolul
Chestiunea repausului săptămânal este de multe ori o bătaie de cap pentru angajatori - adesea ignorate sau prost interpretate, prevederile legale referitoare la repausul săptămânal răspund majorității întrebărilor frecvente puse pe acest subiect: de exemplu, cum se acordă în cazul celor care nu au un program luni-vineri, dacă se poate acorda repausul fracționat, cât de multe zile la rând poate lucra cineva fără să beneficieze de repaus și multe altele. Citește articolul
Principiul care stă la baza art. 81 alin. (8) din Codul muncii, dreptul salariatului de a demisiona fără preaviz atunci când angajatorul să nu-și respectă obligațiile legale și contractuale, este unul simplu: nimeni nu poate fi obligat să muncească atunci când îi sunt încălcate drepturile, așa cum sunt ele prevăzute de lege sau asumate prin contractul individual sau colectiv, după caz. Ce obligații? De exemplu, cele privind concediul de odihnă anual. E nevoie însă de precizări concrete în demisie cu privire la ce obligații au fost încălcate/nerespectate de angajator? Citește articolul
În soluționarea unui recurs în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că în cazul termenului de preaviz la concediere nu este luată în calcul și ziua comunicării notificării de preaviz, ceea ce înseamnă că termenul începe să curgă din ziua următoare și se împlinește în ultima zi. În decizia dată acum o lună și publicată miercuri în Monitorul Oficial, Curtea arată că mai multe prevederi din Codul de procedură civilă și din Codul civil cu privire la calculul termenelor nu sunt incidente în cazul termenului de preaviz la concediere, motivul fiind natura diferită a termenelor stabilite pe zile lucrătoare în Codul muncii, unde aplicarea regulilor din Codul civil în cazul termenelor pe zile ar duce la prelungiri nejustificate și contrare intereselor protejate în cazul raporturilor de muncă. Citește articolul
În cazul infracțiunii de violare a vieții private ce presupune fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta, fapta penală este reținută doar când e vorba de spații ce intră în conținutul noțiunii de domiciliu din legea penală, la fel ca în cazul infracțiunii de violare de domiciliu, nu și când e realizată în alte tipuri de spații care, teoretic, oferă o protecție a vieții private - cum este, de pildă, toaleta unei clinici medicale. Vorbim de o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), publicată miercuri în Monitorul Oficial. Citește articolul