Interviu Fredrik Erixon: „Va fi o perioadă urâtă pentru clasa de mijloc. Prea mulți bani aleargă după prea puține produse”

Textul de mai jos este preluarea unui fragment, relevant credem noi, din interviul acordat revistei exclusiv print CRONICILE Curs de guvernare nr. 85, proaspăt apărut.

În opinia economistului, urmează o perioadă extrem de dificilă pentru clasa de mijloc, cea mai afectată de creșterea prețurilor, deoarece acestea erodează nu doar puterea de cumpărare, ci și valoarea activelor, acumulate preponderent pe credit.

Ieșirea din această situație complicată, spune Erixon, este o recesiune, inevitabilă după părerea sa.

Cea mai mare îngrijorare a economistului este că băncile centrale și guvernele își supraestimează capacitatea de intervenție în actuala criză. Chiar și într-o lume ideală, în care factorii de decizie nu mai fac nicio greșeală de acum înainte, inflația va fi foarte dificil de combătut, deoarece fundamentele economiei mondiale sunt cele care o alimentează, concluzionează directorul CEEPI.

CRONICILE Curs de guvernare:

Mulți analiști sunt de părere că o spirală prețuri-salarii este improbabilă, deoarece companiile europene nu își permit să majoreze veniturile angajaților pe termen mediu, asta pentru că nu există creșteri substanțiale de productivitate. Înseamnă practic că șocul inflației va fi absorbit aproape în totalitate de societate. Credeți că ne aflăm la un punct de inflexiune al modului în care sunt distribuite cheltuielile de consum? În România, spre exemplu, ponderea cheltuielilor cu utilitățile a crescut la maxime record.

Fredrik Erixon:

Absolut. Asistăm la aceste tendințe peste tot în Europa, în America de Nord și anume că, cel puțin pe perioada verii, cheltuielile de consum nu au fost la nivelul la care se anticipa că vor fi. Este dificil de comparat țară cu țară și mai ales având în vedere că ieșim din ani de pandemie, dar unde ne aflăm în prezent, în ceea ce privește lichiditățile, gospodăriile și veniturile generale ale societății… așteptările au fost ca sectorul turistic, spre exemplu, să înregistreze un boom în această vară, dar aceste așteptări nu s-au concretizat.

Vedem și din situațiile bancare cum gospodăriile încep să își reechilibreze pozițiile de capital, își rambursează varii credite de consum, în special credite cu dobânzi variabile, care cresc mai repede. Vedem și pe piața imobiliară că prețurile scad rapid peste tot. Acest lucru, în sine, are consecințe asupra multor oameni, pentru că reajustează valoarea proprietăților și a creditelor ipotecare aferente acestora. Consumatorii s-au îndatorat pe baza unor evaluări ale proprietăților, care sunt acum poate cu 10%-15% mai mici. Este o sumă substanțială, în special dacă o transpui la nivelul întregii economii.

Revenind la problema dacă prețurile vor pune presiune pe salarii și dacă ne vom confrunta cu o spirală prețuri-salarii, ce știm din perioade anterioare, din istorie, când s-a mai manifestat un astfel de fenomen, este că nu se întâmplă automat. Este o perioadă de timp până când dinamica și mecanica acestei spirale își intră în funcțiune.

Salariile nu reflectă imediat prețurile. Durează câțiva ani până când se intră în carusel și, odată pornit, lucrurile se mișcă repede. Ce vedem acum în multe state este că oamenii se așteaptă ca salariile să crească, poate nu pentru a compensa întregul impact al inflației, dar se așteaptă totuși la o creștere.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.