Comercianții online, vizați tot mai des de controale: Care sunt principalele obligații fiscale pe care le au

Așa cum arătam recent, autoritățile de la noi au început să facă demersuri pentru a-i depista pe cei care nu-și declară integral sau parțial veniturile din comerțul online prin introducerea de declarații obligatorii pentru anumiți intermediari. Concret, sunt trei obligații declarative implementate sau aflate în curs implementare prin care furnizorii de servicii poștale (inclusiv firmele de curierat), operatorii de platforme online (marketplace-uri) și prestatorii de servicii de plăți online trimit sau vor trimite la Fisc informații despre activitatea comercianților online.

Având în vedere aceste noi instrumente pe care le are sau le va avea curând la dispoziție Fiscul pentru a identifica evazioniștii, comercianții persoane fizice sau juridice trebuie să se asigure că activitatea lor este conformă cu legislația fiscală. Altfel, în caz de control fiscal, comercianții online riscă nu doar sancțiuni și pedepse, ci și impuneri suplimentare pentru veniturile nedeclarate sau parțial declarate.

Care sunt principalele obligații fiscale pe care le au comercianții online? De principiu, sunt aceleași pe care le au și comercianții tradiționali. Diferența majoră între cele două activități este că cea a vânzătorilor online este, momentan, mai greu de depistat de autorități în cazul în care obligațiile fiscale sunt ignorate. De aici a apărut și nevoia de a obține informații cu ajutorul intermediarilor.

„Menționăm că, din perspectiva formei de organizare, comercianții online ar trebui să aibă în vedere aceleași reglementări ce sunt aplicabile și persoanelor/entităților din comerțul tradițional. (...) Comercianții, fie că vorbim de cei din mediul online, fie de cei tradiționali, trebuie să se autorizeze pentru activitatea economică desfășurată, să se înregistreze fiscal, să depună declarații fiscale și să achite impozitele datorate (inclusiv TVA, dacă depășesc plafonul de înregistrare de 300.000 lei) în legătură cu comerțul desfășurat”, au precizat, pentru avocatnet.ro, Sorin Biban, Partener Taxe, și Anda Diaconescu, Avocat Asociat, ambii de la Biriș Goran.

În practică, lucrurile pot să difere în funcție de activitatea desfășurată efectiv de un comerciant online, astfel că ne axăm doar pe cele mai importante obligații fiscale pe care le au persoanele fizice și juridice, așa cum reies din Codul fiscal:

 1.  Înregistrarea la Registrul Comerțului și înregistrarea fiscală. Persoanele fizice se înregistrează la Registrul Comerțului ca PFA (sau întreprindere individuală ori familială), în timp ce persoanele juridice se înregistrează ca societăți (SRL, SA etc.). Odată cu înregistrarea la Registrul Comerțului se face și înregistrarea fiscală - practic, se folosește același formular pentru ambele.

 2.  Stabilirea regimului de taxare la persoanele fizice și obligația declarativă aferentă. În cazul persoanelor fizice, vorbim de venituri independente pentru care se datorează, în primul rând, impozit pe venit. În al doilea rând, conform specialiștilor de la Biriș Goran, „în cazul în care se obțin venituri ce depășesc plafonul prevăzut de lege (șase salarii minime brute pe țară), se vor datora și contribuții de sănătate, iar în cazul în care se obțin venituri ce depășesc plafonul prevăzut de lege (12 salarii minime brute pe țară), se vor datora și contribuții de pensii”. Veniturile, impozitul (în cotă de 10%) și, dacă e cazul, contribuțiile pentru pensii (în cotă de 25%) și sănătate (în cotă de 10%) se declară anual, până la 25 mai, prin declarația unică - formularul 212 se folosește, mai exact, pentru definitivarea situației pe anul anterior (din al doilea an de activitate) și pentru estimarea situației pe anul curent. Plata taxelor se face până la data de 25 mai a anului următor celui de obținere a veniturilor.

 3.  Stabilirea regimului de taxare la persoanele juridice și obligațiile declarative aferente. În cazul companiilor, regimul de bază este cel al impozitului pe profit (cotă: 16%), dar mai există și regimul opțional al impozitului pe veniturile microîntreprinderii (cotă: 1%). Pentru declararea și plata impozitului micro se folosește formularul 100, în timp ce pentru declararea și plata impozitului pe profit se folosesc formularele 101 și 100. Ambele regimuri prezintă și unele facilități fiscale ce pot fi aplicate pentru a reduce sumele plătite ca impozite.

 4.  Obligații pentru comercianții care au salariați. Dacă au salariați, atât PFA-urile, cât și companiile au obligații fiscale aferente. De principiu, vorbim de declararea și plata lunară (prin formularul 112) a taxelor salariale pentru fiecare angajat (impozitul pe venit - 10%, contribuția la pensii - 25%, contribuția la sănătate - 10%, contribuția la muncă - 2,25%). Angajatorii pot aplica unele facilități fiscale pentru a reduce din taxe.

 5.  Declararea și plata TVA-ului. Indiferent că vorbim de persoane fizice sau de persoane juridice, este obligatorie „înregistrarea în scopuri de TVA, în cazul în care este depășit plafonul de scutire de 300.000 lei”, au mai subliniat specialiștii de la Biriș Goran. Desigur, cei ce sunt plătitori de TVA (sunt de la înființare sau devin ulterior) au și obligații declarative periodice (formularul 300, formularul 394, formularul 398 etc.). Cota standard de TVA este de 19%, dar, în unele situații, se aplică și cote reduse ale taxei (5% și 9%) sau chiar scutiri. Și în cazul TVA există unele facilități fiscale.

Așadar, acestea sunt principalele obligații fiscale pe care le au comercianții online. Desigur, ele nu sunt valabile în toate cazurile, ci se aplică, parțial sau integral, în funcție de activitatea concretă a comerciantului. Așa cum reiese din activitatea de control a Fiscului, evazioniștii riscă nu doar sancționarea sau pedepsirea, ci și impunerea unor sume suplimentare de plată la bugetul de stat. Atenție, însă, pentru că, dincolo de obligațiile fiscale, comercianții online au și alte tipuri de obligații (în domeniul protecției consumatorilor, în domeniul relațiilor de muncă etc.).