România și Ungaria sunt țările cu cea mai mare inflație din UE

România și Ungaria sunt țările cu cea mai mare inflație din UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în luna septembrie până la 4,9%, de la 5,9%, în luna august, în timp ce în România a scăzut uşor de la 9,3%, până la 9,2%, arată datele publicate, miercuri, de Eurostat, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (12,2%) şi România (9,2%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Ţările de Jos (cu o inflaţie anuală negativă de minus 0,3%), Danemarca (0,6%) şi Belgia (0,7%).

Comparativ cu luna august 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 21 state membre, inclusiv în România, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în cinci ţări.

De asemenea, datele Eurostat arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 5,2% în luna august, până la 4,3% în luna septembrie. Eurostat precizează că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 4,5%, de la 5,3%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el până la 8,8%, de la 9,7% în luna august. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 10,36%, cele nealimentare cu 6,68%, iar serviciile cu 12,10%.

Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2023, comparativ cu luna septembrie 2022, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este 9,2%.

Cu depozitele pline, România speră să treacă iarna fără gaze din import. Pe viitor vrea să stocheze și mai multe gaze

Cu cea mai mare cantitate de gaze înmagazinată vreodată, România privește cu încredere spre iarna care stă să înceapă. Circa 3,2 miliarde de metri cubi se află în cele șase depozite de gaze răspândite în toată țara. Dacă iarna nu va fi una geroasă, gazele din producția internă și cele din depozite ar putea fi suficiente. Ca să-și crească independența energetică în viitor, România va investi până în 2030 circa jumătate de miliard de euro în creșterea cu peste un miliard de metri cubi a capacității de stocare a gazelor naturale.

„Dacă va fi o iarnă foarte grea, dacă Republica Moldova ne va solicita sprijinul la un nivel pe care să nu-l putem acoperi din ceea ce avem stocat și din producție, avem opțiunea de a lua gaze din Azerbaidjan: 1 miliard de metri cubi pe care putem să îi tragem la nevoie. Sau o eventuală achiziţie a gazului sub formă lichefiată din Grecia, cel mai probabil, sau altă variantă”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Dacă însă iarna va fi ca cea trecută, România nu va avea nevoie de gaze din import. Ar fi de ajuns gazele din producția internă și cele din depozite.

România are în cele șase depozite de la Birciulești, Ghercești, Sărmășel, Urziceni, Bălăceanca și Târgu Mureș circa 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Este o cantitate mai mare ca cea de anul trecut.

Cinci dintre cele șase depozite sunt operate de Depogaz. Capacitatea de stocare a companiei a crescut anul acesta. Capacitatea lor de stocare a crescut anul acesta până la 2,97 de miliarde de metri cubi de gaze.

Depozitul de la Birciulești, din județul Dâmbovița, este cel mai mare din țară. Poate stoca până la 1,31 miliarde de metri cubi de gaze.  Are 60 de sonde, care merg până la o adâncime de 2.000 de metri. Sondele au dublu rol. Atunci când este sezonul de înmagazinare, până la 1 noiembrie, injectează gazul în depozit, iar atunci când vine iarna, în timpul sezonului rece îl extrag.

În această iarnă numai din acest depozit vor putea fi extrase până la 16 milioane și jumătate de metri cubi de gaze pe zi, spun șefii Depogaz. O cantitate similară va putea fi scoasă din celelalte 4 depozite operate de compania controlată de Romgaz. Producția internă de gaze poate ajunge și ea la 20-25 de milioane de metri cubi. Asta înseamnă că într-o zi normală de iarnă, în care consumul este în jur de 50-55 de milioane de metri cubi, nu va fi nevoie de importuri.

Șase puncte de trecere a frontierei vor fi modernizate la granița cu Ucraina. România a primit finanțare de 1,2 miliarde de euro

România va beneficia de o finanţare europeană de 1,2 miliarde de euro pentru modernizarea a şase puncte de trecere la graniţa de nord pentru îmbunătățirea fluxului de trecere a frontierei între țara noastră şi Ucraina, transmite Guvernul României, informează News.ro.

Punctele de trecere a frontierei modernizate vor servi nevoilor imediate de import şi export ale ţării vecine afectate de război, se precizează într-un comunicat de presă al Executivului.

Premierul României Marcel Ciolacu care a participat, miercuri la Kiev la o şedinţă comună a guvernelor României şi Ucrainei, a apreciat rezultatele concrete, pe toate palierele, obţinute în cadrul primei vizite de lucru la Kiev, de la preluarea mandatului, premise puternice pentru a concretiza viziunea Parteneriatului Strategic în beneficiul cetăţenilor.

De asemenea, Comisia Europeană a salutat Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene şi a subliniat că acest aranjament va creşte capacitatea Căilor Solidarităţii, iar România are un rol esenţial în acest sens, mai arată sursa citată.