UPDATE: Conducerea sub influența drogurilor: Propunerea de înăsprire a legislației, aprobată de Senat

Propunerea legislativă referitoare la modificarea Codului penal, astfel încât conducerea sub influența substanțelor interzise să fie incriminată, a trecut, cu unele amendamente, de Senat. Decizia finală în această materie aparține Camerei Deputaților.

Noua inițiativă, votată recent de Senat, va elimina din Codul Penal, dacă va trece și de Camera Deputaților, condiția ca șoferul să fie efectiv "sub influența" substanțelor și propune pedepsirea conducătorilor auto pe baza simplei prezențe a substanțelor interzise în sânge.

Senatul a adoptat unele amendamente ale variantei inițiale a propunerii legislative, printre care menţinerea actualelor limite de pedeapsă pentru conducerea de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge: de la un an la cinci ani închisoare şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Un al doilea amendament introduce o clauză de nepedepsire pentru pacienţii care urmează un tratament medical prescris şi care conţine substanţe psihoactive, cu condiţia respectării indicaţiilor terapeutice, ţinând cont de faptul că unele medicamente prescrise pot afecta capacitatea de a conduce dacă nu se respectă indicaţiile medicului.

În plus, Senatul a adoptat o dispoziţie tranzitorie prin care Ministerul Sănătăţii va elabora lista substanţelor psihoactive care va fi aprobată prin lege, în termen de un an de la publicarea legii în Monitorul Oficial și o prevedere care vizează obligarea ministerului amintit de a lua măsurile necesare astfel încât eliberarea medicamentelor care conţin substanţe psihoactive să se realizeze doar în baza unei prescripţii medicale.

În final, senatorii au decis înlocuirea sintagmei "substanţe psihoactive" cu sintagma "droguri sau alte substanţe psihoactive" în capitolul privind infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice din Codul penal.

Propunerea contravine unei decizii ICCJ

Anterior acestui progres legislativ, Decizia 25/2025 a ICCJ a stabilit că măsura în care șoferul prins cu urme de substanțe care i-ar putea afecta capacitatea de a conduce se află în această situație ori nu, poate fi dovedită numai în baza unei expertize medico-legale.

Aceasta, din cauză că, deși este posibil ca el să fi consumat droguri (de exemplu), este foarte posibil ca acestea să fie deja metabolizate de organism în momentul detectării, situație în care capacitatea de a conduce a persoanei respective nu este afectată.

Dar, pe de altă parte, ar putea fi. Ca atare, ICCJ a stabilit că numai prin metode științifice putem afla dacă șoferul în discuție se află dincolo sau dincoace de granița incapacității de a conduce. Pe scurt și pe înțelesul oricui, cam asta a decis ICCJ. Pentru cei care doresc, acest articol oferă mai multe detalii.

Revenind la recenta propunere legislativă, aceasta a fost depusă la Senat a doua zi după oficializarea Deciziei 25/2025, cu o rapiditate care denotă o grabă demnă de o cauză mai importantă, în condițiile în care, deși România este liderul statistic al accidentelor rutiere din Uniunea Europeană, cele legate de droguri reprezintă mai puțin de un procent din acestea.

Modificarea legislativă propusă prevedea eliminarea sintagmei "sub influența" din actuala lege și înlocuirea acesteia cu o nouă formulare. Noua variantă a legii urma să conțină prevederea conform căreia "conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani", însă senatorii au decis să păstreze actualul nivel de pedeapsă, după cum am arătat mai sus.

Totuși, pedeapsa mărită a fost păstrată în forma adoptată de Senat, dar numai pentru angajații feroviari cu atribuții în siguranța transporturilor, dacă se sustrag sau refuză prelevarea de probe și pentru persoanele care își încredințează vehiculul spre conducere unei persoane despre care știe că se află sub influența sunstanțelor interzise.

Important de reținut, dacă această modificare va fi adoptată, ar putea schimba modul în care sunt investigate și judecate cazurile de conducere sub influența drogurilor, pentru că elimină exact nuanțarea legată de măsura în care substanțele detectate în sânge pot influența capacitatea de a conduce a persoanei respective.

Specialiștii susțin importanța probelor exacte

”Bătălia” pare a se purta pe sintagma ”sub influența” unor substanțe, în condițiile în care decizia ICCJ a tranșat modul de interpretare a acesteia, iar propunerea legislativă amintită o elimină de-a dreptul.

Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML), for științific coordonator al activității de expertiză medico-legală și-a exprimat, pe pagina sa de internet, un punct de vedere referitor la această dilemă.

Conform CSML, din punct de vedere medical, o persoană este considerată a fi sub influența unei substanțe atunci când consumul acesteia îi afectează capacitățile fizice sau psihice, reducând abilitățile de a gândi și reacționa normal.

Dar, pentru a trage o astfel de concluzie, este necesară o dovadă că șoferul era afectat fizic sau psihic, sau ambele, având o judecată afectată de tulburări neurologice sau psihice care îi diminuau capacitatea de a conduce un autovehicul în siguranță.

Mai mult, instituția subliniază faptul că prezența unei substanțe nu presupune automat și capacitatea acesteia de a influența persoana respectivă: ”simpla prezență a unei substanțe (relevată prin determinări calitative). Orice substanță poate avea efecte în organism doar dacă depășește o anumită concentrație (de aceea, de exemplu, medicamentele se administrează dozate – cantitățile prea mici nu își exercită efectele, cele prea mari pot avea efecte adverse). Similar, simpla detecție a unei substanțe psihoactive în organismul persoanei poate avea efecte asupra capacității sale de a conduce autovehicule doar dacă depășește anumite concentrații prag”.

Pe de altă parte, conform Declic, este necesară stabilirea unor praguri analitice de laborator, cum ar fi limitele de cuantificare /raportare /relevanță toxicologică, printr-un ordin al Ministrului Sănătății, pentru a evita incriminarea șoferilor cu urme infime de substanțe în corp, similare celor existente în cazul consumatorilor de alcool.

În același timp, conform sursei citate, din cauză că o serie de șoferi urmează tratamente care nu impietează asupra capacității lor de a conduce, ”România trebuie să dezvolte protocoale pentru a permite condusul având în corp diferite cantități terapeutice de substanțe cu potențial psihoactive, precum pentru persoanele cu ADHD, atacuri de panică, anxietate și nu numai, unde tratamentul poate implica administrarea de medicamente care au un impact pozitiv asupra abilităților de a conduce, reducând totodată riscurile la care se supun șoferii”.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de lege menționat trebuie adoptat de Parlament, promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.