Concediul pentru creșterea copilului: ce acte sunt necesare și unde trebuie depus dosarul în 2025. Mai nou, din indemnizație se scade contribuția la sănătate

• Părinții pot beneficia de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului dacă au realizat venituri impozabile timp de minimum 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii.
• Anumite perioade sunt asimilate și acceptate pentru completarea celor 12 luni de eligibilitate, precum șomajul, concediile medicale sau perioada dintre cicluri de învățământ.
• Există un set de documente comune obligatorii pentru toți solicitanții, peste care se adaugă acte specifice în funcție de categoria de venit a părintelui.

Potrivit OUG nr. 111/2010, beneficiază de concediul și indemnizația pentru creșterea copilului persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de minimum 12 luni venituri supuse impozitului pe venit din următoarele surse:

• salarii și asimilate salariilor;
• activități independente;
• drepturi de proprietate intelectuală;
• activități agricole, silvicultură și piscicultură.

Aceste venituri trebuie să fie supuse impozitului conform prevederilor Codului fiscal.

Se consideră perioade asimilate și acceptate la completarea celor 12 luni de eligibilitate:

• perioade în care solicitantul a beneficiat de: șomaj, concedii medicale (cu excepția concediului prenatal), concediul de acomodare, pensie de invaliditate, concediu fără plată pentru creșterea copilului;
• perioade în care s-a finalizat un ciclu de învățământ universitar sau postuniversitar și s-a început un alt ciclu în aceeași perioadă calendaristică.

Alte perioade relevante pentru completarea celor 12 luni pot fi consultate în articolul 2, alineatul (5) din OUG 111/2010.

Pe lângă condițiile menționate anterior, părintele care dorește să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului trebuie să îndeplinească și următoarele cerințe:

• să fie cetățean român, străin sau apatrid (fără cetățenie);
• să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul României;
• să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile și să se ocupe de creșterea și îngrijirea acestuia/acestora.

Atenție! Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) menționează că dacă, după acordarea dreptului, persoana îndreptățită și copilul stabilesc temporar reședința în altă țară (maximum șase luni pe an), această condiție se consideră îndeplinită. La fel și pentru situațiile în care solicitantul însoțește un soț aflat în misiune.

În cazul părinților necăsătoriți, dar unde copilul a fost recunoscut, condițiile se verifică prin anchetă socială efectuată de autoritatea tutelară.

Unde se depune dosarul și când

Dosarul pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului se depune la primăria de domiciliu sau reședință (n.r. din buletin) a solicitantului, în copie, originalele urmând a fi prezentate pentru validarea documentelor.

Dosarul se poate depune:

• cu 30 de zile înainte de suspendarea activității (începerea concediului de creștere copil);
• în cel mult 60 de zile de la încetarea concediului de maternitate (care durează 42 de zile);
• de la data nașterii copilului, dacă nu se îndeplinesc condițiile de acordare a concediului de maternitate;
• începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă sau încredinţării, dacă cererea este depusă în termen de cel mult 60 zile de la acea dată.

Documentele necesare pentru întocmirea dosarului în vederea acordării indemnizației pentru creșterea copilului diferă în funcție de tipul veniturilor obținute de solicitant în cele 12 luni eligibile din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.

Totuși, există un set de documente comune, obligatorii pentru toți solicitanții, indiferent dacă veniturile acestora provin din salarii, activități independente, drepturi de autor, activități ca PFA etc.  

Peste acest set comun de acte, se adaugă documentele specifice fiecărei categorii de venit, necesare pentru a demonstra eligibilitatea și pentru a proba întreruperea activității profesionale.

Documente comune tuturor solicitanților (obligatorii în orice situație):

• opis (original - completat la registratura instituției la momentul depunerii);
• cerere tip - semnată de ambii părinți (original);
• act de identitate al solicitantului;
• act de identitate al celuilalt părinte;
• certificatul de naștere al copilului sau, dacă este cazul:
  • hotărâre judecătorească de încredințare/adopție,
  • dispoziție de plasament în regim de urgență;
• certificatele de naștere ale celorlalți copii aflați în întreținere;
• certificat de căsătorie;
• livret de familie -  în lipsa acestuia se completează o declarație;
• declarația mamei privind concediul de maternitate sau adeverință de la Casa de Asigurări de Sănătate, care să precizeze: dacă a fost acordat concediul de maternitate, perioada acestuia și sumele primite lunar;
• dovada contului bancar (emisă de bancă, care trebuie să conțină obligatoriu: numele complet al titularului de cont, CNP-ul titularului, codul IBAN, iar contul trebuie să fie deschis pe numele solicitantului);
• declarație privind protecția datelor cu caracter personal (solicitant);
• declarație privind protecția datelor (celălalt părinte).

Acte suplimentare în funcție de sursa veniturilor realizate:

1. Dacă solicitantul a avut venituri din salarii:

• adeverință de la angajator (original), care să menționeze:

  • că persoana a realizat venituri salariale impozabile timp de 12 luni în ultimii 2 ani;
  • nivelul lunar al acestor venituri și valoarea bonurilor de masă;
  • prima și ultima zi de concediu de maternitate;
  • data împlinirii celor 42 zile de concediu postnatal;
  • prima zi de concediu pentru creșterea copilului;

• dovada suspendării activității profesionale (copie după decizie, act adițional etc.).

2. Dacă solicitantul a avut venituri din drepturi de autor și conexe:

• declarația unică și adeverință de venit de la ANAF pentru anul anterior nașterii copilului și anul nașterii copilului;
• adeverință detaliată care să includă:
  • venitul brut lunar;
  • contribuțiile sociale reținute (CAS, șomaj etc.);
  • impozitul reținut (procent și valoare);
  • venitul net lunar;
• contractul pe drepturi de autor;
• dovada suspendării activității (copie după act adițional, decizie etc.);
• declarație pe propria răspundere privind prezentarea ulterioară a dovezii veniturilor efectiv realizate.

3. Dacă solicitantul este medic, avocat sau exercită alte profesii reglementate:

• declarația unică și adeverință ANAF pentru anul anterior nașterii copilului și anul nașterii copilului;
• adeverință de la barou sau instituția competentă, care să ateste întreruperea activității;
• declarație pe propria răspundere privind depunerea ulterioară a dovezii veniturilor efectiv realizate.

4. Dacă solicitantul este PFA (persoană fizică autorizată):

• declarația unică și adeverință ANAF pentru anul anterior nașterii copilului și anul nașterii copilului;
• rezoluția emisă de Oficiul Registrului Comerțului privind suspendarea activității (copie);
• declarație pe propria răspundere pentru prezentarea ulterioară a dovezii veniturilor efectiv realizate.

5. Dacă solicitantul a urmat cursuri de zi în sistemul de învățământ:

• adeverință de la instituția de învățământ care să ateste frecventarea cursurilor de zi fără întrerupere în anul anterior și în anul nașterii copilului;
• adeverință ANAF privind veniturile realizate, dacă este cazul.

Indemnizația este plătită lunar de Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială teritorială, între 8 și 25 ale lunii, pentru luna anterioară, prin mandat poștal sau cont bancar.

Potrivit ANPIS,  dacă o persoană se află în plată cu indemnizaţie pentru creştere copil şi se naște un alt copil, pentru prelungirea concediului se întocmeşte dosar nou. La fel, dacă persoana aflată în concediul pentru creşterea copilului optează pentru plata stimulentului se întocmeşte dosar nou şi se depune cerere în vederea acordării stimulentului.

Citește și: În ce condiții se suspendă sau încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului

Atenție! Dacă intervin modificări în situația părintelui beneficiar al indemnizației și concediului pentru creșterea copilului, care ar putea duce la încetarea sau suspendarea plății drepturilor, acesta este obligat să informeze primăria în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. Nerespectarea acestei obligații poate duce la aplicarea unei amenzi între 500 și 2.000 de lei.

Mai multe informații despre cum se calculează indemnizația pentru creșterea copilului pot fi citite aici.

În același timp, ANPIS a lansat un simulator unde persoanele care urmează să intre în dreptul de indemnizație pentru creșterea copilului își pot calcula viitoarea sumă pentru indemnizația de creștere a copilului. Totuși, pe site-ul autorității se menționează că calculul are caracter estimativ.

Pe final, merită reamintit că, începând cu 1 august 2025, din indemnizația pentru creșterea copilului se va reține un procent de 10% reprezentând contribuția la sănătate.  Contribuția de 10% la sănătate se reține direct din drepturile bănești lunare și este declarată și plătită de agențiile teritoriale.  

Util: Indemnizațiile de maternitate nu sunt taxate cu CASS de la 1 august, ci doar cele de concediu de creștere