Decont în 24 de luni sau în 42 de zile? Miza care aprinde conflictul dintre prosumatori și ANRE: Legea pentru plata rapidă a prosumatorilor, întârziată în Parlament

• O inițiativă legislativă depusă în 2023 ar fi dezamorsat conflictul dintre prosumatori și ANRE, clarificând compensarea financiară lunară a energiei livrate în rețea și permitând prosumatorilor să solicite plata oricând.
• Proiectul de lege favorabil prosumatorilor a fost adoptat de ambele camere în 2023, dar a fost retrimis de președinte și de atunci se află blocat în proceduri parlamentare.
• Prosumatorii pot folosi un mecanism legal alternativ - schimbarea frecventă a furnizorilor - forțându-i să emită decontul final în maximum 42 de zile, conform Regulamentului ANRE.

Pe scurt, disputa este următoarea: prosumatorii acuză ANRE că, prin Ordinul 15/2022, a alterat sensul prevederilor Legii 123/2012 a energiei, care prevede că cele 24 de luni reprezintă o perioadă maximă permisă pentru plata energiei electrice produse în surplus de prosumatori. Asociația estimează că, prin acest mecanism, prosumatorii au fost forțați să ofere furnizorilor o „linie de credit fără dobândă” de peste 300 de milioane de euro. 

Însă, în anul imediat următor apariției apariției Ordinului 15/2022, criticat de prosumatori, în Parlament a fost depusă o inițiativă legislativă de modificare a Legii energiei. Interesant de menționat, autorii inițiativei sunt 12 senatori, membri ai actualului arc guvernamental.

Propunerea legislativă în discuție conține prevederi care ar fi dezamorsat actualul conflict dintre ANRE și reprezentanta celor peste 230.000 de prosumatori, APCE.

Astfel, inițiativa aduce modificări și drepturi suplimentare pentru prosumatorii casnici și, cel mai important, clarifică modul de compensare a energiei electrice produse și livrate în rețea.

Documentul menține obligațiile furnizorilor de a efectua compensarea cantitativă atunci când producția este mai mică decât consumul și de a reporta surplusul pentru o perioadă de 24 de luni și, mai ales, „să realizeze o compensare financiară lunară pentru energia electrică produsă şi livrată în rețea în limita sumei excedentare din contul prosumatorului”.

La finalul acestei perioade, energia neutilizată ar fi urmat să fie plătită la prețul său contractual, dar, cel mai important, prosumatorii ar fi putut solicita plata și mai devreme, oricând în intervalul de reportare.

Proiectul de lege introduce și posibilitatea compensării valorice cu facturile altor locuri de consum deținute de același prosumator și aflate sub contract cu același furnizor, precum și dreptul de a dona energia excedentară către instituții publice sau persoane fizice, inclusiv membri ai familiei ori familii vulnerabile.

De asemenea, stabilește obligația clară a furnizorului de a efectua compensarea financiară a energiei reportate în cazul schimbării furnizorului, cel târziu la emiterea decontului final.

Parcursul parlamentar al acestei propuneri s-a dovedit a fi destul de sinuos. Inițiat în toamna anului 2023, proiectul a fost adoptat mai întâi de Senat la 16 octombrie 2023, fiind apoi transmis Camerei Deputaților, unde a intrat în procedură ordinară. La Cameră, propunerea a fost analizată de mai multe comisii de specialitate, iar după depunerea amendamentelor și primirea raportului favorabil (cu 12 amendamente admise și trei respinse), proiectul a fost dezbătut în plen și adoptat pe 14 noiembrie 2023 cu o largă majoritate.

Ulterior, pe 20 noiembrie, a fost depus la Secretarul General pentru eventuale sesizări de neconstituționalitate, iar pe 25 noiembrie 2023 a fost transmis președintelui României spre promulgare.

Pe 12 decembrie 2023, președintele a cerut reexaminarea legii, trimițând-o înapoi Senatului. În urma acestei cereri, Senatul a adoptat din nou legea, în forma revizuită, pe 2 aprilie 2024.

La 8 aprilie 2024, legea reexaminată a ajuns din nou la Camera Deputaților, fiind repartizată acelorași comisii de fond. Raportul acestora a fost emis în noiembrie 2024, însă pe 17 noiembrie a fost solicitat un raport suplimentar.

În momentul de față, proiectul de lege se află încă în procedura parlamentară, în faza finală, la Camera Deputaților, înainte de votul decisiv al acesteia și de o nouă trimitere spre promulgare.

Pe fondul acestei întârzieri, prosumatorii par a fi ajuns la capătul răbdării, după cum se poate vedea și în comunicările publice ale Asociației care îi reprezintă. După cum avocatnet.ro arăta și într-un articol recent, aceștia amenință cu schimbarea frecventă a furnizorilor.

Să vedem care ar fi consecințele unei eventuale frecvente migrări ale prosumatorilor de la un furnizor de energie la altul. Evident, vorbim, întâi de toate, de un efort logistic suplimentar al furnizorilor și de o fluctuație constantă a numărului de clienți ai acestora, cu toate consecințele care decurg de aici.

Apoi, după cum se specifică în chiar Regulamentul ANRE de furnizare a energiei electrice la clienții finali, „în termen de maximum 42 de zile de la încetarea contractului de furnizare a energiei electrice, furnizorul are obligația de a transmite clientului factura cu decontul final aferent consumului de energie electrică”.

Cu alte cuvinte, prosumatorii au la dispoziție un mecanism legal paralel, a cărui aplicare ar determina rezolvarea principalelor lor doleanțe, micșorarea termenelor de efectuare a plăților către ei, pentru că furnizorii sunt obligați să facă plățile către client, acolo unde este cazul, în maximum 42 de zile. Adică, un termen net inferior celui care trezește revolta prosumatorilor, de 24 de luni.

Dovada faptului că APCE intenționează să pună în aplicare acest mecanism alternativ de obligare a furnizorilor să deconteze mai repede sumele datorate prosumatorilor poate fi găsită pe pagina de Facebook a asociației, unde aceasta a anunțat intenția de a publica un „Ghid practic de schimbare a furnizorilor”.

Tensiunile dintre interesele prosumatorilor, care își doresc o decontare rapidă și echitabilă a energiei produse, și cadrul de reglementare actual, care, în viziunea prosumatorilor, favorizează furnizorii de energie, pare a fi pe punctul de a trece de la luări publice de poziție la măsuri concrete.