În curând încep controalele pentru sancționarea celor care nu curăță terenurile infestate cu ambrozie

Legea nr. 62/2018 instituie obligația pentru proprietarii sau deținătorii de terenuri, precum și pentru administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii și bazinelor piscicole de a desfășura, anual, lucrări de prevenire, combatere și distrugere a ambroziei, cel târziu până la 30 iunie.

Pentru aplicarea acestei obligații, normele metodologice stabilesc un calendar anual care prevede etapele de inventariere, avertizare, control și sancționare.

Calendarul anual al acțiunilor împotriva ambroziei

• până la 20 mai - inventarierea terenurilor infestate;
  
• până la 26 mai - întocmirea centralizatorului terenurilor infestate;
  
• până la 5 iunie - transmiterea somațiilor către proprietarii identificați;
  
• 6 - 30 iunie - aplicarea măsurilor necesare pentru distrugerea plantei, dacă acestea nu au fost deja realizate.

Începând cu 1 iulie, autoritățile declanșează controalele:

• 1 - 15 iulie: primul val de verificări, când se aplică doar avertismente; 
  

• 16 - 31 octombrie: al doilea val de controale, când se aplică direct sancțiuni contravenționale.

Dacă proprietarii sau deținătorii de terenuri nu pot executa singuri lucrările, aceștia pot solicita sprijinul autorităților administrației publice locale.

Acestea pot efectua lucrările pe cheltuiala solicitantului, dacă dispun de mijloacele necesare sau pot informa proprietarul că nu pot da curs solicitării, caz în care obligația legală rămâne în sarcina acestuia.

Modalitatea de plată a contravalorii prestațiilor este stabilită la nivel local.

Este important de menționat că, inclusiv dacă autoritățile au intervenit în locul proprietarului, obligația legală rămâne în continuare, iar nerespectarea ulterioară poate atrage noi sancțiuni.

Potrivit HG nr. 707/2018, metodele recomandate pentru prevenirea, combaterea și distrugerea ambroziei sunt variate și se aleg în funcție de suprafața și locul infestat. Astfel, se poate recurge la cosirea repetată, manuală sau mecanică, la distrugerea plantei cu ajutorul uneltelor agricole, la smulgere (atunci când este vorba de suprafețe izolate), la arături adânci și discuiri pe terenurile agricole ori la erbicidare.

Nerespectarea măsurilor dispuse prin avertisment se sancționează cu amendă între 1.000 și 5.000 lei pentru persoanele fizice și amendă între 10.000 și 20.000 lei pentru persoanele juridice.

Garda de Mediu a transmis recent o informare prin care le reamintește proprietarilor de terenuri necesitatea respectării prevederilor Legii nr. 62/2018 și a normelor de aplicare. Instituția subliniază că lucrările de prevenire și combatere a ambroziei trebuie realizate în termenul legal, pentru a evita aplicarea sancțiunilor. Garda de Mediu Alba a anunțat deja că în perioada următoare se pregătește să înceapă controalele pe teren, urmărind modul în care proprietarii și deținătorii de terenuri și-au îndeplinit obligațiile.

Peste 480.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie

Conform unui ghid publicat de Ministerul Sănătății, ambrozia este una dintre cele mai invazive plante din România, având o capacitate mare de adaptare la condițiile pedoclimatice.

Planta este prezentă aproape pe întreg teritoriul țării, cu excepția zonei montane și a dealurilor înalte, preferă solurile nisipoase, mai puțin fertile și ușor alcaline și produce cantități mari de polen începând cu mijlocul lunii iulie și până la finalul lunii septembrie.

În verile călduroase și secetoase, polenul este purtat de vânt la distanțe foarte mari.

Datele oficiale arată că din populația activă a României (aprox. 9 milioane de persoane), peste 482.000 sunt alergice la polenul de ambrozie (prevalență de 5,35%, comparabilă cu cea a diabetului zaharat).

Se estimează că șase milioane de persoane sunt expuse la polen, în special în vestul țării.

Sensibilizarea alergică se exprimă cel mai frecvent prin:

• rinoconjunctivită alergică (strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare);
  
• astm (tuse, dificultăți de respirație, wheezing);
  
• simptome cutanate (urticarie – papule pruriginoase, angioedem – edem dureros la nivelul feței, limbii, zonei genitale sau extremităților);
  
• șoc anafilactic - cea mai severă reacție, cu debut brusc și risc vital, ce poate conduce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular.

Ghidul explică că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de aproximativ două săptămâni. În acest interval, inițierea tratamentului simptomatic poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.