Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Opinie Șase lucruri de urmărit în 2024 în peisajul relațiilor de muncă

Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE O nouă ocupație introdusă joi în COR

Noul ordin pentru completarea Clasificării Ocupațiilor din România (COR), apărut joi în Monitorul Oficial, aduce investigatorul pentru siguranța aviației civile în rândul celorlalte ocupații existente la acest moment în clasificare. 

Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Podcast Banii pentru telemuncă: cum procedăm acum, fără facilitățile fiscale

Introduse în pandemie, facilitățile fiscale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca nu mai există de la 1 ianuarie. Dar asta nu înseamnă că nu le mai luăm în calcul și că toți telesalariații rămân fără respectivele sume. Mai sunt obligați angajatorii să suporte vreo cheltuială? În episodul 6 ne propunem să răspundem la câteva întrebări importante pe acest subiect. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Compensarea zilelor de concediu neluate la finalul relației de muncă: Angajatorii nu pot refuza să le plătească din motive economice, nici dacă vorbim de controlul unor cheltuieli bugetare

Într-un caz recent, CJUE a reconfirmat dreptul angajaților de a primi o compensație financiară pentru zilele de concediu neefectuate înainte de a demisiona, decizie care vine în sprijinul unui funcționar public italian care a solicitat compensație pentru 79 de zile de concediu rămase neutilizate și a fost respins pe motivul controlului asupra cheltuielilor bugetare. Totuși, CJUE a recunoscut că nevoile organizaționale ale angajatorului din sectorul public sunt importante, dar acestea nu pot subordona dreptul angajatului la concediu plătit. Dacă și în ce măsură aceste zile neluate nu ar mai putea fi compensate în anumite situații reprezintă un subiect ce a fost discutat în ultimii ani la nivel european, însă nicio modificare a directivei privind timpul de lucru nu s-a cristalizat în acest sens până acum. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Liberele pentru compensarea muncii suplimentare nu au același tratament ca zilele de concediu de odihnă

Orele suplimentare adunate într-o perioadă de timp pot da dreptul angajatului la câteva zile libere pe care acesta are dreptul să le ia într-o perioadă relativ scurtă de timp, de 90 de zile, calculate de la momentul prestării muncii suplimentare. Dacă, obiectiv, aceste ore sau zile libere nu pot fi luate, abia atunci se naște dreptul la un spor salarial. Când orele peste program se tot adună într-o sumă din ce în ce mai mare, în contextul unui volum imens de muncă, angajații nu mai ajung să profite de odihna la care au dreptul. Dar liberele la care au dreptul angajații pentru munca suplimentară nu se adaugă la concediul de odihnă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Să rămână litera și să piară spiritul legii, în opinia Ministerului Muncii. Fără sancțiuni pentru angajatorii care nu majorează „salariile minime istorice”

Deși obligația apăruse de multă vreme în Codul muncii, abia de la 1 ianuarie, când a început să producă primele efecte, a început să devină temă centrală de discuție și o sumedenie de probleme s-au pus în spațiul public pe seama ei - e vorba de obligația de a majora „salariile minime istorice”, adică cele de peste 24 de luni vechime în Revisal. Cui majorăm, cum facem să scăpăm de obligație, prin ce fel de acte majorăm, dar și ce se întâmplă cu cei 200 de lei netaxabili la salariul minim. Într-un răspuns oferit recent privind întinderea acestei obligații, Ministerul Muncii arată că angajatorii pot, bine merci!, să ignore obligația de a majora aceste salarii minime de la 1 ianuarie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorul mi-a spus că abia după 11 luni de la angajare pot să-mi iau concediu

Orice salariat trebuie să beneficieze de o perioadă de repaus anual, de cel puțin 20 de zile și să-și poată exercita acest drept în mod efectiv, deci nu pot exista limitări, condiționări sau renunțări cu privire la concediul de odihnă anual. Dacă am considera că toți angajatorii respectă cu strictețe dispozițiile Codului muncii și fac programarea concediilor de odihnă pentru anul următor până la finalul anului curent, cu consultarea colectivă sau individuală a salariaților, după caz, sigur ne întrebăm la un moment dat ce facem în cazul angajărilor noi. Cu alte cuvinte, cum se dobândește dreptul la concediu de odihnă în cazul noilor angajați: puțin câte puțin sau după aproape un an de muncă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Zece aspecte importante pe care trebuie să le cunoști despre obligația de a negocia colectiv

Obligația de a negocia colectiv se aplică tuturor angajatorilor care au cel puțin zece angajați. Pentru că suntem la început de an, merită amintit că și dacă negocierile au eșuat anul trecut, ele trebuie reluate la un moment dat pentru a răspunde cerințelor Legii dialogului social. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Angajatorul ne-a redus programul în weekend și, odată cu asta, salariul. Ce-i de făcut?

Realitățile din piața muncii ne surprind, în mod neplăcut, iar cel mai grav este că ele tind să devină o „normalitatea nouă”, cea în care echilibrul, buna-credință și responsabilitatea rămân pe hârtie, iar în practică se aplică o singură regulă: nicio regulă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce beneficii extrasalariale au rămas neschimbate și care sunt noile opțiuni pentru angajatori anul acesta

La capitolul beneficiilor pe care angajatorii le pot oferi pe lângă salariu, 2024 aduce unele modificări deloc neglijabile dacă ne gândim la gradul de răspândire a acordării acestora - tichetele de masă și voucherele de vacanță, de pildă, al căror regim fiscal a cunoscut o ușoară împovărare (mai exact, cu 10%). Multe dintre avantajele ce pot fi acordate de angajatori și care au un regim fiscal special au rămas însă la fel. Citește articolul