ACCES PREMIUM

Opinie De ce majorările salariale prevăzute de lege nu presupun încheierea unor acte adiționale

Un nou salariu minim înseamnă, de fiecare dată, redeschiderea acelorași discuții cu privire la încheierea sau nu a actelor adiționale, deciziilor colective ș.a.m.d. Deși modificările aduse de lege nu ar avea de ce să facă obiectul unor negocieri între părți, există unele situații în care o negociere este necesară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Este influențată indemnizația de concediu medical de creșterea salariului minim?

Creșterea salariului minim duce, automat, la creșterea limitei maxime la care poate ajunge baza de calcul a acestor indemnizații, pentru că limita se raportează tocmai la salariul minim (x12). Totuși, în cazul medicalelor în curs, atunci când salariații sunt plătiți tocmai cu salariul minim, aceștia nu văd o diferență în privința cuantumului indemnizației. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noul statut al personalului de cercetare-dezvoltare și inovare intră în vigoare pe 12 iulie

Legea care va moderniza cadrul legislativ pentru cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) în România, aducând o serie de schimbări importante care vizează îmbunătățirea condițiilor de lucru și stimularea performanței în sectorul cercetării, a apărut azi în Monitorul Oficial, după ce fusese adoptată la votul final în mai, la Camera Deputaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Consecințele majorării salariului minim de la 1 iulie

UPDATE Indemnizație internship 2024: Crește din nou suma minimă ce trebuie plătită internilor

Cei care lucrează cu interni sunt obligați prin lege să-i plătească. Fiecare contract de internship, ce trebuie înregistrat în registrul special al autorităților, trebuie să respecte prevederile referitoare la indemnizația minimă de acest fel și, cum modul ei de calcul depinde de salariul minim, care urmează să crească de la 1 iulie, indemnizația minimă de internship este și ea, automat, puțin mai mare din vara asta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Suportarea cheltuielilor cu cazarea angajaților pe termen lung: limitări și aspecte fiscale

Pe lângă situațiile expres prevăzute de Codul muncii - detașare și delegare - în care angajatului trebuie să i se acopere cheltuielile de cazare (și transport), angajatorii mai pot acorda facilități de cazare sau pot acoperi astfel de cheltuieli chiar și când nu e vorba de situația deplasărilor în alte localități. Beneficiul cazării sau decontării ori suportării în mod direct a chiriei este, în esență, similar multor altor beneficii acordate de angajatori lucrătorilor - abonamente medicale, diverse tichete, prime de vacanță - doar că valoric este de cele mai multe ori superior oricăror altor beneficii. Câteva repere de ordin normativ, inclusiv fiscale cu privire la aceste cheltuieli, în materialul de azi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Una scriem, alta facem: riscul înțelegerilor informale cu privire la telemuncă

Un litigiu de muncă finalizat recent readuce în discuție importanța elementelor esențiale ale contractului individual de muncă și faptul că tratarea acestora cu superficialitate poate avea, în final, consecințe serioase, precum concedierea. Locul muncii este, potrivit Codului muncii, un element esențial al contractului individual de muncă (CIM), iar în cazul în care domiciliul salariatului nu este în localitatea în care se află și locul de muncă înscris în contract, o „înțelegere amicală” sau o clauză care lasă loc de interpretare în privința tipului de contract și salariatului i se impune să se prezinte la locul de muncă stabilit, în scris și de comun acord, situația devine cel puțin complicată. În procesul intentat angajatorului, salariata pretinde existența unei simulații, dar nu reușește să dovedească existența ei juridică. În realitate, era doar o înțelegere paralelă și informală cu angajatorul și nimic mai mult. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Munca ieftină va fi readusă în discuție la fiecare majorare a salariului minim

Deloc surprinzător, iată-ne șase luni mai târziu discutând despre aceeași paradigmă a majorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni: le majorăm dincolo de 3.700 de lei?, câți lei punem în plus la cei 3.700? Cu ignorarea totală a scopului obligației de a majora aceste salarii, dar și a unei normalități ce presupune evoluție salarială odată cu dobândirea de noi competențe, experiență ș.a.m.d., se creionează aceleași planuri de bifare a unor obligații doar de dragul de a pretinde că respectăm legea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care e situația angajaților plătiți cu minimul brut din sectorul agroalimentar, de la 1 iulie

Am ajuns din nou în situația în care salariul minim sectorial, aplicabil celor ce lucrează în zona agroalimentară, rămâne în urmă prin raportare la salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Diferența față de toamna trecută e că Guvernul nu a mai exclus expres de la aplicarea noului salariu minim angajații din „sectoarele speciale”. Conform principiului asigurării cel puțin a salariului minim garantat în plată, de la 1 iulie niciun salariu minim brut nu ar putea fi sub 3.700 de lei. Doar că netul celor plătiți cu minimul în zona agroalimentară e deja superior salariului minim net aplicabil de la 1 iulie. Înseamnă asta că nu e nevoie să le crească și acestor angajați salariul minim brut? Totodată, există compatibilitate între facilitățile fiscale sectoriale și beneficiul de netaxare pentru 300 de lei din salariul minim? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mobilitatea salariaților: CJUE va trebui să clarifice aplicarea legislației de securitate socială în cazul lucrătorilor care își desfășoară activitatea și în state terțe, nu doar în țările UE

Un tribunal din Germania a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să clarifice aplicarea legislației privind coordonarea sistemelor de securitate socială în cazul lucrătorilor care își desfășoară activitatea și în afara Uniunii Europene (UE), nu doar în statele membre. Concret, care ar fi modul în care trebuie să fie apreciată „partea semnificativă” a activității unui lucrător: trebuie să se ia în calcul toate activitățile, inclusiv cele din țări terțe, sau numai activitățile desfășurate în statele membre ale Uniunii? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul de acces al angajatului la dosarul personal în contextul unei cercetări disciplinare

Concediată disciplinar, o angajată își exercită dreptul de acces la datele personale prelucrate de angajator pentru a afla care e motivul pentru care a fost sancționată, de fapt. Refuzată pe motiv că cererea e tardivă și că nu se pot dezvălui date pe care angajatorul le va folosi în apărarea sa într-un proces ori date ale unor persoane terțe, angajata sesizează autoritatea de protecția datelor din statul de reședință, aceasta din urmă stabilind ulterior că angajatorul e vinovat de nerespectarea prevederilor GDPR în raport cu angajata sa. Deși întâmplarea nu s-a produs în România, ea pune într-o lumină nouă obligațiile angajatorului și în calitatea sa de operator de date personale. Citește articolul