Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Deși era prezentat inițial ca o măsură temporară, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se aplică deja de doi ani. Iar discuțiile recente contradictorii despre păstrarea sa nu fac decât să amplifice îngrijorările multinaționalelor, atrag atenția specialiștii. În acest fel, țara noastră riscă să alunge investitorii străini, iar oportunitățile ratate nu se vor întoarce prea curând.
Angajatorii care angajează mame cu cel puțin trei copii sau persoane care au executat pedepse privative de libertate ar putea beneficia de un stimulent lunar de 2.250 de lei, potrivit unui proiect de lege emis recent de Ministerul Muncii.
Deși angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară, angajatorul sfârșește nu de puține ori să piardă un eventual proces cu angajatul sancționat - fie pentru că procedura de concediere nu îndeplinește condițiile legale, fie lipsește cu totul, fie pentru că sancțiunea este disproporționată, fie pentru că decizia de sancționare are lipsuri semnificative.
Digitalizarea proceselor fiscale devine o necesitate strategică în contextul unei economii globale în continuă transformare, iar facturarea electronică (e-Invoicing) este un instrument-cheie în acest proces, redefinind modul în care companiile își gestionează tranzacțiile și raportările către autorități.
Economia modernă este, în prezent, una extrem de flexibilă, bazată pe contracte temporare, externalizări de servicii și subcontractări. Deși acest modus operandi este aduce beneficii (de ordin economic), iar, în unele cazuri, reprezintă singura opțiune a unei companii, apare și o întrebare complexă și de importanță critică: atunci când un lucrător temporar sau un angajat al unui subcontractant se accidentează la sediul companiei-gazdă, cine răspunde?
Executivul a adoptat recent o ordonanță de urgență care modifică și completează legislația existentă în domeniul energiei. Scopul principal al acesteia este alinierea cadrului legal național la prevederile unei directive europene, care urmărește creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final. Actul normativ impune autorităților eliminarea barierelor administrative și obligă operatorii de distribuție să instaleze cu prioritate contoare inteligente pentru membrii comunităților de energie.
Aspectele fiscale legate de prețurile de transfer sunt extrem de complexe, astfel că autoritățile fiscale din Europa Centrală și de Est, inclusiv cele din România, derulează controale frecvente și, deseori, prelungite la companiile care derulează operațiuni transfrontaliere. Însă procedurile de control diferă de la țară la țară și la fel și mecanismele pe care le au la dispoziție contribuabilii pentru a se proteja de potențiale interpretări nefavorabile ale autorităților fiscale. În privința soluționării disputelor, în cele mai multe țări, inclusiv în România, cazurile ajung în instanță.
Pentru a preveni introducerea pe piața locală a unor produse agroalimentare provenite din țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene (UE), ce prezintă un potențial pericol pentru sănătatea consumatorilor, mai mulți parlamentari propun, printr-un proiect de lege pus recent în dezbaterea Senatului, reguli mai stricte pentru controlul acestor produse alimentare.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii NEET înregistrați la agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă, la primul lor contract de muncă. Dacă proiectul va intra în vigoare, sprijinul financiar propus va fi acordat lunar, în cuantum de 1.000 de lei/lunar în primul an de angajare și 1.250 de lei în al doilea an, ca măsură destinată stimulării încadrării în muncă și menținerii tinerilor pe piața muncii.
Creșterea cotei de impozit pe venit pentru dividende, de la 10% la 16%, începând cu 2026, ar putea să fie urmată și de creșterea cotei pentru alte categorii de venituri ale persoanelor fizice, opinează fiscaliștii de la EY România. Motivul este unul destul de simplu și logic: pentru a se evita optimizările fiscale prin care veniturile date de obicei ca dividende să fie date sub forme cu o impozitare mai redusă.
