Cateva grile din penal :
G1.Fapta inculpatului care,dupa ce victima i-a adresat cuvinte injurioase si l-a amenintat cu cutitul,i-a smuls acesteia cutitul din mana si i-a aplicat doua lovituri in abdomen,provocandu-i leziuni care au necesitat 12 zile pt vindecare:
a-este infractiune
b-este savarsita in legitima aparare
c-este savarsita in conditiile constrangerii fizice
G2. Fapta inculpatei care,de teama batailor primite de la sotul sau,a falsificat libretul CEC, pt a ascunde faptul ca nu a depus suma de bani primita de la acesta:
a-este infractiune
b-este savarsita in conditiile constrangerii morale
c-este savarsita in conditiile constrangerii fizice
G3.Fapta inculpatului care,fiind atacat de catre victima ,a apucat cu mainile coada toporului cu care fusese atatcat si,in incercarea de a-l dezarma pe agresor ,a provocat moartea acestuia este savarsita in conditiile
Pt. parole :e corect b) pt ca grila nu are in vedere si alte nulitati ,ci se refera strict la nulitatea (absoluta) virtuala,care produce efecte doar conditionat de existenta unei vatamari; celelalte tipuri de nulitati nici nu intereseaza in acest caz,ia-te strict dupa enunt si atat ...grilele de genul asta sunt oricum binevenite.
Eu mai postez cateva din cele pt licenta pt ca mi se par destul de "periculoase unele"...anul trecut am descoperit la proc civila 4 grile care erau in cartea de grile pt licenta :(( ,macar daca le-as fi facut #-o
Mersi catcinemablue. Asa e. Nu stiu cum de nu am facut deosebirea asta de sens. Una-i nulitatea conditionata de vatmare si alta-i nulitatea conditionata de dovedirea vatamarii. Parca-s beat de-a dreptu...#-o
4 grile din penal, tot de la examenul mentionat, insa din care 3 abordeaza probleme de drept controversate, la care autorul dupa care eu invat, Avram Filipas, da solutii diametral opuse de cele pe care autorul grilei le acrediteaza ca adevarate. Pe cine a invatat dupa Tudorel Toader de la Iasi ori dupa Bogdan Sergiu de la Cluj il rog sa-si dea cu parerea in privinta raspunsurilor corecte. Una dintre grile veti vedea ca se regaseste si in examenul de admitere la INM din 2006.
Incep cu cele controversate.
34 În cazul infracţiunii de ameninţare, aptitudinea faptei de a alarma, se apreciază:
A. în funcţie de persoana celui ce ameninţă;
B. în funcţie de persoana celui ameninţat;
C. în funcţie de momentul săvârşirii faptei;
D. niciuna din variantele de mai sus
Raspuns corect, B. Avram Filipas spune ferm ca aptitudinea faptei de a alarma nu trebuie determinata in functie de persoana subiectului pasiv, pentru ca reactiile victimelor pot fi dintre cele mai diverse, de la o stare de alarmare din partea unei persoane mai slabe de inger care nu s-ar incadra la amenintare, la lipsa unei asemnea stari din partea unei persoane mai sigure pe sine, dar care in mod normal ar trebui sa se simta amenintata. Deci, spune Avram Filipas, starea de alarmare se determina in functie de pericolul social concret al faptei savarsite, dupa criterii obiective.
39 În cazul în care făptuitorul loveşte persoana vătămată, ca urmare a unor neânţelegeri anterioare,
după care îşi însuşeşte un obiect al acesteia căzut pe jos în timpul agresiunii, se va reţine:
A. un concurs real, format din infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi furt;
B. o infracţiune complexă de tâlhărie;
C. un concurs ideal format din infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi furt;
D. niciuna din variantele de mai sus
Raspuns corect, A. Tot Avram Filipas afirma fara echivoc ca intr-o asemnea situatie, cand violentele preced fapta de luare pe nedrept si nu sunt infaptuite in scopul deposedarii, insa totusi deposedarea se realizeaza imediat si ulterior, exista o legatura de cauzalitate intre cele doua actiuni ce nu poate fi ignorata si care exhiba o comunitate de intentie in savarsirea celor doua actiuni. Avem o talharie, deci, in conceptia lui Avram Filipas.
41 Fapta constând în exercitarea unor acte de violenţă împotriva unui poliţist, aflat în misiunea de a
sprijini activitatea executorului judecătoresc, de punere în executare a unei hotărâri judecătoreşti,
constituie:
A. infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti;
B. infracţiunea de ultraj;
C. un concurs ideal între nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi ultraj;
D. niciuna din variantele de mai sus
Raspuns corect, B. Avram Filpas arata ca atunci cand organul executiv se afla in slujba executorului judecatoresc, care pune in executare o hatarare judecatoreasca, orice impotrivire violenta fata de organul de executare, chiar altul decat executorul judecatoresc, se cheama infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti iar nu ultraj. Grila o veti regasi si in cele date la admiterea INM din 2006.
Si in final o grila in legatura cu care nu exista controversa in opinia mea, insa care, pe mine cel putin, ma surprinde, pentru ca este de neinteles.
20 Minorilor care săvârşesc infracţiuni li se pot aplica:
A. numai măsuri educative şi pedepse;
B. măsuri educative şi măsuri de siguranţă;
C. toate sancţiunile de drept penal;
D. niciuna din variantele de mai sus
Raspuns corect, A. Asta inseamna ca minorilor infractori, carora li s-au aplicat pedepse cu inchisoarea, nu li se mai pot aplica masuri de siguranta precum tratamentul medical, internarea medicala ori confiscarea speciala a obiectului vulnerant cu care au actionat, o arma de foc de pilda, cu care minorul de 16 ani a mitraliat 10 colegi de clasa si 2 profesori?