ADMITERE MAGISTRATURA MARTIE 2011

ceea ce nu am inteles eu....de ce INM-isti acceseaza acest topic...daca nu suporta "regimul favorabil" care se aplica celor cu vechime

din cauza acestor "elemente disturbatoare" m-am "retras" eu, cel mai destept cedeaza:P...nu de alta, dar am fost trimisa la cratita si la pampersi- si eu m-am conformat...imi cresc copilul ca sa nu ajunga maine-poimaine un "tanar aspirant la magistratura" si care sa considere vechimea in munca a parintelui lui(vechime care i-a dat o paine si l-a tinut in scoli) ca vechime facuta la chioscul din colt(parca asta a fost expresia)

va consumati energia inutil...pentru cei care au frustrari....exista cabinete psihologice....retineti ca nu am spus psihiatrice....

pentru INM-isti:
Eu chiar ma rog sa se faca un examen comun in care tematica sa cuprinda si CEDO si spete, inclusiv limba straina(apropo, eu am facut in facultate 2 ani engleza juridica), rationament logic....probabil atunci nu vor mai exista ...orgolii ranite...

in rest, spor la invatat
va recomand o carte, poate chiar e indicat sa o cititi...si unii si altii...
[ link extern ]

Stimata doamna,

Forumul este un spatiu public destinat accesarii de catre orice persoana interesata, si nu un club exclusivist. Asa cum candidatii cu experienta juridica acceseaza site-ul CSM si forumurile specifice admiterii la INM pentru a-si exprima diverse opinii, isi permit si auditorii "impetuozitatea de neiertat" de a intra pe un forum destinat celor cu 5 ani vechime.
Cat despre persoana care v-a trimis in mod nepoliticos la cratica, as fi avut pretentia din partea dvs de a va aminti ca era vorba despre un candidat declarat admis la examenul cu 5 ani vechime, si nu un auditor. Dar e greu sa fii corect cu tine insuti/insati, cand esti orbit de prejudecati, nu?
Referitor la "tinerii viitori magistrati care stau acasa pe banii tatalui" e tot un cliseu desuet. Personal am intrat la aproape 28 de ani la INM, invatand in timp ce mergeam la serviciu, intr-un domeniu care nu mai avea legatura cu dreptul dupa plecarea din avocatura. Muncesc si ma intretin singur de la 22 de ani, dupa cum procedeaza majoritatea colegilor mei care nu mai sunt la prima tinerete dar merg in continuare la scoala, asa ca va rog sa va pastrati comentariile pentru situatiile particulare pe care le cunoasteti. Am avut colegi de grupa trecuti de 40 de ani.
Faptul ca nu m-am grabit sa fac copii a fost o alegere personala, gandindu-ma in prealabil sa imi asigur veniturile suficiente pentru a intretine si alte persoane in afara de mine in viata asta destul de grea. Asa au gandit si parintii mei, asa gandesc si eu, asta e deosebirea intre a-ti planifica viata si a te lasa dus de val in voia sortii, bazandu-te pe simpla speranta ca lucrurile "o sa se aranjeze ele cumva, chiar daca vor creste nevoile familiei". Rationamentul asta era valabil pana in 1990, dar de atunci incoace statul nu mai e un "tatuc" cu cetatenii sai, deci fiecare e dator sa se descurce, nu sa astepte maini intinse pentru ca vorba aia, avem familii...

eu cred că postări ca cele ale unui coleg sunt binevenite.

dar dacă pe topicul ăsta sunt preferate comentariile lui lex1 (a.k.a. lam, avm) sau medex...

un.coleg a scris:

Faptul ca nu m-am grabit sa fac copii a fost o alegere personala, gandindu-ma in prealabil sa imi asigur veniturile suficiente pentru a intretine si alte persoane in afara de mine in viata asta destul de grea. Asa au gandit si parintii mei, asa gandesc si eu, asta e deosebirea intre a-ti planifica viata si a te lasa dus de val in voia sortii, bazandu-te pe simpla speranta ca lucrurile "o sa se aranjeze ele cumva, chiar daca vor creste nevoile familiei". Rationamentul asta era valabil pana in 1990, dar de atunci incoace statul nu mai e un "tatuc" cu cetatenii sai, deci fiecare e dator sa se descurce, nu sa astepte maini intinse pentru ca vorba aia, avem familii...

Aici te cam hazardezi.
Apreciez in general opiniile tale dar aici omiti o categorie de candidati cu experienta.
Adica cei care au facut 1-2 copii in urma cu ceva ani cand totul era okay si veniturile erau rezonabile si (mai cu seama) stabile.
Si daca in contractual este admisa teoria impreviziunii de ce sa pretindem noi celor din jur sa faca previziuni fara marja de eroare pe 10 ani inainte.
Acum 10 ani (de fapt pana acum 3 ani) aveam un venit foarte bun care m-a ajutat sa-mi intemeiez o familie cu tot ce presupune un asemenea pas (cumparat + amenajat apartament in Bucuresti, apoi au aparut cei 2 copii).
Anii au trecut, viata s-a schimbat pt majoritatea romanilor asa cum lesne se poate vedea cu ochiul liber (dramatic pt foarte multi, suficient de mult pt. ceilalti incat sa schimbe datele problemei si abordarea propriei cariere).
Socot ca, asa cum ii sugerezi colegei sa-si va pastreze comentariile pentru situatiile particulare pe care le cunoaste, tot asa ai putea sa urmezi si tu indemnul asta.
No offence, e doar o sugestie.