Admitere INM august 2011

lucutel a scris:

daca scoatem din calcul ipoteza legatului conjuctiv o pluralitate de legatari (cu titlu particular sa zicem) nu da dreptul la acrescemant

Exact.

Dar renuntarea la legat nu e o conditie obligatorie a dreptul de acrescamant chiar in cazul legatului conjunctiv (cu toate ca aceasta nu se spune in eneunt), pt ca si in lipsa acestora, dar in prezenta nedemnilor acrescamantul tot se va produce.

De asta spuneam ca in aceasta formulare nu stiu de ce considera Boroi ca b) e adevarat.

Varianta a) insa este intotdeauna necesara pt a putea opera acrescamantul.

aaa....pai aici intram pe un alt teren. logica gramaticala
enuntul nu spune dr de acrescemant opereaza doar cand
deci dr de acescemant opereaza cand unul dintre legatari refuza legatul/unul dintre legatari e nedemn

lucutel a scris:

sunt sigura ca nu am reusit sa te conving:), dar parca barsan vorbeste un pic mai mult despre regresul comitentului asupra prepusului.
daca nu ai barsan, da mi de stire. il gasesc eu pe al meu in vreun teac:)

M-ai convins :)
Comitentul se subroga in drepturile celui pe care l-a platit si cere plata pt dauna produsa de fapta proprie a prepusului.
Dar am gasit si variante in care se spunea ca se poate considera ca si temei si subrogatia platitorului in drepturile creditorului platit.
Cred ca de fapt e acelasi lucru.

lucutel a scris:

aaa....pai aici intram pe un alt teren. logica gramaticala
enuntul nu spune dr de acrescemant opereaza doar cand
deci dr de acescemant opereaza cand unul dintre legatari refuza legatul/unul dintre legatari e nedemn

..."daca legatul e conjunctiv si daca renuntarea e pura si simpla".
Nu sunt cam multe presupuneri? Cam multi de "daca"?

sangreal a scris:

E numai intentie directa, iar motivele care stau la baya abuzului reprezinta mobilul faptei aici, nu scopul (Udroiu, pag.324).

Indiferent ce spune Udroiu sau altcineva, daca acceptam intentia indirecta in cazul furtului (care e calificat prin scopul insusirii), tot la fel se poate accepta intentia indirecta si in cazul altor infractiuni calificate de scop.

De exemplu, daca un functionar creeaza o situatie de inferioritate unei persoane pe temei de religie (de ex alta decat ortodoxa), fara sa stie sigur daca acea persoana este ortodoxa sau nu, dar accepta producerea rezultatului in cazul in care persoana are alta religie.

In acest caz, conform exemplului dat de Streteanu (si doctrinei), acel functionar savarseste infractiunea cu intentie indirecta, pt ca nu urmareste producerea rezultatului dar ii este indiferent daca se produce sau nu, chiar daca are in general acel scop.

Am tot respectul fata de Udroiu, dar nu cred ca o instanta poate sa se pronunte doar in temeiul unui autor sau al altuia si cu atat mai mult nu cred ca vreo hotarare a vreunei instante va cita in motivare vreun autor de doctrina.

Parerea mea.

PS
Asta in cazul in care avem scop si nu mobil.
In cazul infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor putem sa avem si intentie calificata prin scop, nu doar prin mobil.
Adica acel functionar poate chiar sa-si faca un scop din abuzurile pe acele temeiuri.