Admitere INM august 2011

courtfox a scris:

@laura: in legatura cu raspunderea civila in caz de exces justificat de aparare, vezi si intrebarea nr. 23 - G1 de la concursul de admitere în magistratura din 21.11.2010.

Multumesc, courtfox:)..m-am uitat la grila si intr-adevar au retinut si varianta de atragere a raspunderii civile, la excesul justificat, in anumite situatii. In sfarsit s-a facut lumina!:)

Daca tot suntem la procedura penala poate ma ajuta si pe mine cineva cu o rezolvare. Probabil este o rezolvare simpla dar nu reusesc s-o gasesc.

In situatia de la art. 41 si 332 C.p.p.

In situatia in care instanta in cursul cercetarii judecatoresti schimba incadrarea juridica a faptei si constata ca este de competenta unei instante inferioare.

Cum nu s-a terminat cercetarea judecatoreasca, nu putem sa ne incadram in art. 41, astfel va trebui sa-si decline competenta catre instanta inferioare.

Udroiu mentioneaza ca instanta va trimite dosarul instantei inferioare, iar daca este de competenta instantei superior (cand oricum trebuia sa-si decline competenta) atunci va restitui cauza procurorului daca urmarirea penala a fost efectuata de parchetul de pe langa instanta care s-a desesizat (deci inferioara). Procurorul astfel va trimite cauza parchetul ierarhic superior.

Intrebarea mea este : de ce instanta cand constata in CURSUL cercetarii judecatoresti ca dosarul este de competenta unei instantei inferioare NU restituie cauza la procuror urmand ca acesta s-o trimita parchetului inferior, CI o trimite direct instantei inferioare?

De ce urmarirea penala a parchetului superior practic acopera viciul efectuarii UP de catre un parchet inferior?

Eu inteleg din art. 332 alin 2 ca "instanta se desiseaza si restituie cauza procurorului pentru refacerea urmaririi penale in cazul nerespectarii dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie/calitatea persoanei".

Poate fac eu o greseala grava de rationament... Sa ma iertati atunci.

Vizavi de grila...

Postez si eu o grila la care astept pareri si unde poate fi gasit raspunsul ca eu nu-l gasesc:
In cazul repararii in natura a pagubei cauzata prin infractiune, restituirea lucrului poate fi dispusa :
a)numai de instanta
b)de instanta
c)de procuror

... care a iscat multe controverse, din ce vad, imi spun si eu opinia poate ajuta pe cineva.

Dupa ce-am citit f. atent paginile anterioare inteleg unde bate Patrick si inteleg unde bate si restul colegilor.

In primul rand Patrick cred c-ar trebui sa interpretezi grila precum si "repararea in natura a prejudiciului cauzat prin infractiune" in sensul ca aceasta REPARARE nu va fi realizata INTEGRAL de catre procuror atunci cand da o solutie de netrimitere, DAR (si cred ca de aici a pornit toata disputa) O PARTE din reparatie in natura se realizeaza SI de procuror in faza incetarii/scoaterii de sub urmarire penale prin restituirea acestor lucruri care au fost ridicate de la invinuit si care sunt proprietatea persoanei vatamate SAU care au format obiectul unor masuri asiguratorii.

PENTRU RESTUL si pentru repararea intergrala, in natura, a prejudiciului partea vatamata/partea civila se va indrepta catre instantele civile dar pentru o parte din acestea se va putea pronunta si procurorul.

Eu acest lucru il inteleg din interpretarea articolelor 169,170, 245.

Exact cum ai spus si tu

- în cazul dispunerii unei soluţii de netrimitere în judecată procurorul poate lua măsuri cu privire la restituirea lucrurilor, ori sesiza instanţa civilă competentă pentru desfiinţarea totală ori parţială a unui înscris falsificat; de asemenea procurorul poate lua/menţine măsuri asiguratori privind reparaţiile civile şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, care se vor desfiinţa de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la comunicarea rezoluţiei/ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a procesului penal"

Deci respectivele lucruri, care sunt ale partii vatamate vor fi returnate acesteia, ceea ce inseamna o reparare partiala in natura a prejudiciului.

Din punctul meu de vedere ar trebui atat grila (de fapt mai ales grila) cat si normele legale un pic mai extensiv si in interesul victimelor infractiunii. Aceasta interpretare rezulta din modul in care a fost conceputa grila, in opinia mea, care nu dorea sa exprime cine se ocupa EXCLUSIV cu repararea prejudiciului in sens larg.

Executron a scris:

De ce urmarirea penala a parchetului superior practic acopera viciul efectuarii UP de catre un parchet inferior?

Cred ca in acest caz daca UP este oricum efectuata se poate tine cont si de art 209 care da competenta parchetului superior in anumite conditii.
Ca principiu, in activitatea parchetelor orice act indeplinit de un procuror/parchet superior este valabila, in cadrul parchetelor dispozitiile procurorului ierarhic superior fiind obligatorii.

M-am gandit la acest aspect, dar interpretand art. 209 am ajuns la concluzia ca aceasta trecere de la procurorul ierarhic inferior la cel superior se poate face numai in situatia manifestarii de vointa a procurorului ierarhic superior.

Or in aceasta situatie lipseste aceasta manifestare. Ar trebui cumva sa consideram ca ea nu mai este necesara din vointa indirecta a legii? Sau mergem prea departe?